Michelle Obama a dezmințit zvonurile potrivit cărora mariajul ei cu Barack Obama ar avea probleme, scrie g4media.ro.

Fosta Primă Doamnă nu și-a însoțit soțul la mai multe evenimente importante – inclusiv inaugurarea lui Donald Trump și funeraliile fostului președinte Jimmy Carter – alimentând speculațiile că s-ar putea despărți.

Fără a menționa în mod explicit aceste ocazii, Michelle Obama a declarat la podcastul Work in Progress, găzduit de actrița Sophia Bush, că în prezent este în măsură să își controleze propriul program ca „femeie în toată firea”.

Ea a spus că oamenii nu au putut să creadă că ea „lua o decizie” pentru ea însăși și că, în schimb, „au trebuit să presupună că eu și soțul meu divorțăm”.

Michelle Obama a explicat că s-a simțit vinovată pentru că s-a retras de la anumite îndatoriri.

„Acesta este lucrul cu care noi, ca femei, cred că ne luptăm, ca și cu dezamăgirea oamenilor”, a spus ea.

„Vreau să spun, atât de mult încât anul acesta oamenii nici măcar nu au putut să înțeleagă că am făcut o alegere pentru mine, încât au trebuit să presupună că eu și soțul meu divorțăm. Asta nu putea fi o femeie în toată firea care ia o serie de decizii pentru ea însăși, nu? Dar asta este ceea ce societatea ne face”.

Michelle Obama a mai spus în podcast: „Am ales să fac ce era mai bine pentru mine. Nu ceea ce trebuia să fac. Nu ceea ce credeam că alții vor să fac”.

Absența sa de la inaugurarea președintelui Trump a fost văzută ca o rupere de tradiție.

În ciuda faptului că și-a făcut mai mult timp pentru ea, fosta Primă Doamnă a declarat că încă mai găsește timp „să țină discursuri, să fie prezentă în lume, să lucreze la proiecte. Încă îmi pasă de educația fetelor”.

Familia Obama și-a sărbătorit cea de-a 32-a aniversare anul trecut, în octombrie.

În cartea sa de memorii Becoming, care a fost un bestseller, Michelle Obama a vorbit deschis despre dificultățile cu care s-a confruntat în căsnicie din cauza ambițiilor politice ale domnului Obama și a timpului petrecut la Casa Albă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#divort #Michelle Obama #zvonuri

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.