Recent, Microsoft a anunțat crearea Microsoft AI, o organizație care va ajuta compania să dezvolte și să cerceteze produse de inteligență artificială, inclusiv Copilot. Această organizație este folosită acum pentru a lansa un nou centru de inteligență artificială la Londra, care va conduce dezvoltarea unor modele lingvistice de ultimă generație și a infrastructurii de sprijin a acestora.

Noul centru de inteligență artificială va fi condus de Jordan Hoffmann, om de știință și inginer de inteligență artificială. Acesta s-a remarcat anterior ca pionier în domeniul IA la Inflection și DeepMind, care au, de asemenea, sediul la Londra.

De asemenea, compania notează că Marea Britanie dispune de un bazin mare de talente și de angajați cu experiență în domeniul IA, astfel că, în următoarele săptămâni și luni, compania va începe să publice posturile vacante și să recruteze în mod activ ingineri și oameni de știință care să contribuie la dezvoltarea inteligenței artificiale.

„Aceasta este o veste excelentă pentru Microsoft AI și pentru Marea Britanie. În calitate de cetățean britanic, născut și crescut la Londra, sunt mândru că am co-fondat și am construit aici o afacere de vârf în domeniul inteligenței artificiale. Cunosc foarte bine fondul extraordinar de talente și ecosistemul de inteligență artificială din Marea Britanie și sunt încântat să îmi iau acest angajament față de Regatul Unit în numele Microsoft AI”, a declarat Mustafa Suleiman, vicepreședinte executiv și director general al Microsoft AI.

Noul centru de inteligență artificială completează prezența existentă a companiei în Marea Britanie, inclusiv laboratorul Microsoft Research Cambridge, care găzduiește unii dintre cei mai importanți cercetători din lume în domeniul inteligenței artificiale, al cloud-ului și al productivității.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, compania a anunțat recent o investiție de 2,5 miliarde de lire sterline pentru a perfecționa forța de muncă din Marea Britanie pentru era IA și pentru a construi infrastructura pentru economia IA, inclusiv un angajament de a livra 20.000 de GPU de ultimă generație în țară până în 2026.

#ia #Londra #Microsoft

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.