La Chișinău s-a încheiat cel de-al cincilea Forum Național privind Guvernarea Internetului – Moldova Internet Governance Forum – care a reunit participanți din 15 țări și diverse sectoare pentru un dialog deschis privind vectorii dezvoltării digitale.

În acest an, MIGF s-a desfășurat în format hibrid pe 15 și 16 aprilie, implicând atât participanți offline la Chișinău, cât și o audiență online. Datorită transmisiunii multimedia, forumul a reunit peste 32.000 de spectatori unici, confirmând cererea publică pentru un dialog privind viitorul mediului digital.

La MIGF s-au alăturat reprezentanți ai structurilor guvernamentale, mediului de afaceri, comunității tehnice, mediului academic, precum și parteneri internaționali. Pe parcursul a două zile, forumul a reunit în cadrul sesiunilor sale și al evenimentelor paralele aproximativ 40 de experți de top din Moldova și din alte țări, inclusiv Belgia, Germania, SUA, Ucraina, Georgia, Canada, Singapore, India, țările din Asia Centrală.

Forumul a devenit o platformă incluzivă pentru discutarea provocărilor cheie – de la încrederea digitală și dezvoltarea durabilă până la securitatea cibernetică, inovațiile responsabile și protecția drepturilor digitale ale utilizatorilor. O atenție deosebită a fost acordată modului în care țările și regiunile pot participa la formarea regulilor și abordărilor globale în sfera digitală – inclusiv prin inițiative precum WSIS+20 și Pactul Digital Global.

La deschiderea evenimentului au luat cuvântul reprezentanți ai partenerilor naționali și internaționali, au avut loc transmisiuni live din Geneva, Bruxelles și New York. Veni Markovski, vicepreședinte al Corporației ICANN pentru interacțiunea cu guvernele și organizațiile internaționale, a menționat că participarea la inițiativele globale permite țărilor și regiunilor nu doar să se adapteze la tendințele mondiale, ci și să contribuie la formarea unui mediu digital durabil, incluziv și sigur. Potrivit acestuia, evenimentele naționale, cum ar fi Moldova IGF, joacă un rol crucial în asigurarea unui dialog multilateral și a schimbului de experiență, contribuind la elaborarea unor abordări coordonate ale politicii digitale, ținând cont de specificul local și de provocările globale.

„Astăzi, internetul este o parte integrantă a democrației, economiei și vieții de zi cu zi. Problemele legate de încredere, deschidere și responsabilitate socială ies în prim-plan. Guvernarea internetului nu este doar un set de reguli obligatorii, ci o provocare spre responsabilitatea comună. Scopul nostru comun este de a asigura accesul liber la informație, de a promova conținutul local, de a proteja diversitatea culturală și de a stimula inovațiile. Moldova are un potențial semnificativ în sectorul digital, iar sarcina noastră comună este de a-l valorifica într-un mod durabil și incluziv”, a menționat deputatul Victor Spînu la deschiderea MIGF.

Directorul ANRCETI, Sergiu Gaibu, a confirmat angajamentul autorității naționale de reglementare de a participa activ la formarea politicii digitale de stat, care asigură un internet deschis și sigur, care ține cont de nevoile tuturor utilizatorilor și care răspunde atât tendințelor internaționale, cât și priorităților naționale de dezvoltare digitală. Potrivit acestuia, participarea în calitate de partener la acest eveniment reflectă rolul strategic al ANRCETI în procesul de dezvoltare și reglementare a sectorului IT și al comunicațiilor electronice în Moldova.

„Instituțiile guvernamentale trebuie să integreze componenta digitală în activitatea lor și să colaboreze între ele, precum și cu societatea civilă și partenerii internaționali, pentru a contracara provocările inerente mediului digital, cum ar fi securitatea cibernetică, protecția datelor sau reziliența infrastructurii și a comunicațiilor electronice. Forumul de astăzi este un exemplu al acestor eforturi. În era digitală, accesul la internet nu mai este un lux, ci o necesitate, iar incluziunea digitală devine o prioritate atât la nivel național, cât și european”, a spus șeful ANRCETI.

Unul dintre evenimentele semnificative ale forumului a fost Ziua Acceptării Universale, care a avut loc pe 16 aprilie pentru prima dată în Moldova, cu sprijinul ICANN și UNESCO, și a fost dedicată problemelor de multilingvism și accesibilitate a conținutului digital în spațiul global al internetului. Dezvoltatorii web și programatorii de la Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), Agenția de Guvernare Electronică, companii comerciale, studenți ai Universității Tehnice a Moldovei au participat la un training practic privind dezvoltarea de aplicații și sisteme care respectă principiile acceptării universale. La finalul sesiunii complexe de instruire, le-au fost înmânate certificate.

Organizatorul MIGF este Asociația „Comunitatea Internet” cu sprijinul partenerilor internaționali și naționali. Printre aceștia se numără UN IGF, Internet Society, ICANN, RIPE NCC, precum și TikTok, SecDev Foundation, ARTICLE 19 și Access Now. În Moldova, parteneri au fost Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC).

„Forumul a demonstrat că dezvoltarea digitală necesită nu doar soluții tehnologice, ci și modele durabile de cooperare între stat, mediul de afaceri, experți, societate și actori internaționali. Un astfel de dialog permite luarea în considerare a diferitelor interese și adaptarea agendei digitale la nevoile reale ale utilizatorilor”, a menționat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc. Potrivit acestuia, rezultatele forumului vor fi formulate sub formă de concluzii și recomandări cheie, devenind o contribuție la procesul global de discuție a priorităților dezvoltării digitale.

Transmisiunea multimedia a MIGF 2025 a asigurat o acoperire largă a audienței din diferite regiuni ale Moldovei și din alte țări. Transmisiunile live au fost efectuate pe canalele RLive TV și TV Nord, precum și pe paginile mai multor parteneri media ai evenimentului.

Numărul total de conexiuni unice la transmisiuni a depășit 32.000, ceea ce demonstrează un interes ridicat pentru problemele dezvoltării digitale și ale guvernării internetului. Partenerii media ai forumului au asigurat o distribuție suplimentară a conținutului, contribuind la creșterea acoperirii și a implicării audienței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agenda digitala #forum #MIGF 2025

Peste 18.000 de persoane au fost înmatriculate la universitățile din Republica Moldova după sesiunea de bază a admiterii din 2026. Numărul este cu aproximativ 2.500 mai mare decât în aceeași etapă a anului trecut, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 16%.

Datele prezentate de Ministerul Educației și Cercetării arată că, la 14 august, erau înmatriculați 18.259 de candidați la studii de licență, studii integrate și master. Dintre aceștia, 14.195 au fost admiși la licență și studii integrate, iar 4.064 la master.

După sesiunea de bază din 2025, universitățile aveau 15.780 de studenți înmatriculați: 11.986 la licență și 3.794 la master.

Cea mai mare creștere este la studiile de licență și integrate. În acest an, aici au fost înmatriculați cu peste 2.200 de persoane mai mult decât în aceeași etapă din 2025.

La locurile finanțate de la bugetul de stat au fost admiși 6.444 de studenți: 4.247 la ciclul I și 2.197 la ciclul II. Astfel, după sesiunea de bază, aproximativ 80% dintre locurile bugetare sunt deja ocupate.

Cele mai căutate domenii au fost Științele economice, cu 4.323 de persoane înmatriculate, urmate de Drept – 2.565, Științele educației – 1.696, Tehnologiile informației și comunicațiilor – 1.636 și Ingineria – 1.433.

Pentru candidații care nu au participat la sesiunea de bază sau nu au reușit să intre la programul dorit urmează o nouă etapă de admitere. Dosarele vor putea fi depuse online, prin platforma eAdmitere, în perioada 15–17 august.

Locuri finanțate de la buget mai sunt disponibile, printre altele, la programe din domeniul Științelor educației, Ingineriei, Științelor agricole, Științelor naturii, Arhitecturii și construcțiilor și Serviciilor de securitate.

Candidații care vor să urmeze o carieră didactică mai pot alege programe la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul și Universitatea de Stat din Comrat.

O altă opțiune este învățământul dual, care combină studiile cu pregătirea practică într-o întreprindere sau instituție. În sesiunea suplimentară sunt disponibile locuri bugetare la programe duale din domeniile Inginerie și activități inginerești și Arhitectură și construcții, la Universitatea Tehnică a Moldovei.

După verificarea dosarelor și publicarea rezultatelor intermediare, candidații vor trebui să confirme locul prin depunerea actelor în original. Rezultatele finale ale sesiunii suplimentare vor fi publicate la 24 august.