Migranții din Africa au luat cu asalt intrarea în enclava spaniolă Melilla, din Maroc

În jur de 2.000 de migranți au luat cu asalt vineri gardul care protejează enclava spaniolă Melilla. Câteva zeci au reușit să treacă din Maroc, după o încăierare violentă de două ore cu polițiștii de frontieră, au anunțat autoritățile spaniole, citate de Reuters.

Melilla și Ceuta, o a doua enclavă spaniolă situată tot pe coasta de nord a Africii, au devenit în ultimul deceniu un magnet pentru migranții, în majoritate subsaharieni, care încearcă să ajungă în Europa, scrie Reuters.

Tentativa de vineri – despre care autoritățile spaniole au declarat că a dus la rănirea a 57 de migranți și a 49 de polițiști spanioli – a început în jurul orei locale 6:40. În jurul orei 8.40, peste 500 de migranți au început să intre în Melilla, sărind peste acoperișul unui punct de control al frontierei după ce au tăiat gardul cu un aparat.

Cei mai mulți au fost forțați să se întoarcă, dar aproximativ 130 de bărbați au reușit să ajungă în enclavă și se află la centrul de primire a imigranților.

AMDH Nador, o organizație marocană de supraveghere a drepturilor omului, a declarat că incursiunea a avut loc la o zi după ce migranții au intrat în conflict cu personalul de securitate marocan care încerca să elibereze taberele pe care le instalaseră într-o pădure din apropierea Melillei.

Omar Naji, șeful organizației, a declarat pentru Reuters că ciocnirile fac parte dintr-o „reprimare intensă” a migranților de când forțele spaniole și marocane au reluat patrulările comune și au întărit măsurile de securitate în zona din jurul enclavei.

Oficialul ministerului de interne marocan însărcinat cu migrația și controlul frontierelor nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.

Incursiunea a fost prima semnificativă de acest fel de la jumătatea lunii martie, când Spania a adoptat o poziție pro-marocană cu privire la Sahara Occidentală, un teritoriu revendicat de Rabat, dar unde o mișcare de independență susținută de Algeria cere înființarea unui stat suveran.

În săptămânile din 2022 anterioare acestei schimbări, intrările de migranți în cele două enclave au crescut de mai mult de trei ori față de aceeași perioadă din 2021.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Africa #enclavă #frontieră #Maroc #Melilla #migranti #Spania

Italia pregătește revenirea la energia nucleară, la aproape patru decenii după ce a renunțat la aceasta în urma dezastrului de la Cernobîl. Senatul de la Roma a aprobat miercuri definitiv legislația care creează cadrul pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, scrie mediafax.ro.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior și de Camera Deputaților. Potrivit AP, măsura reprezintă unul dintre principalii pași ai guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor climatice.

Noua legislație nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare. Ea stabilește cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare de nouă generație și permite guvernului să pregătească, în următoarele 12 luni, decrete privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și criteriile pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Guvernul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestora spun că ar putea fi mai sigure, mai flexibile și mai rapide de construit decât reactoarele nucleare tradiționale.

Italia a renunțat la nuclear după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele țări europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare. Situația s-a schimbat însă după accidentul de la Cernobîl, din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. Un nou referendum organizat în 2011, după accidentul nuclear de la Fukushima, a blocat din nou revenirea țării la această sursă de energie.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a descris votul de miercuri drept un moment istoric.

Potrivit oficialului, „energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”.

Mizează pe nuclear pentru a reduce dependența energetică

Executivul de la Roma susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței energetice a țării. Problemele de securitate energetică au devenit mai importante pentru statele europene după invazia Rusiei în Ucraina.

Italia este puternic dependentă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie provenită din centrale nucleare aflate în alte țări europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și cu dezvoltarea centrelor de date și a altor tehnologii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea italienilor față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai ridicat în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu are încă un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare din mai multe zone ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile noilor tehnologii. Estimările din industrie preluate de sursa citată indică un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică, pentru un singur reactor modular de 300 MW.

Experții centrului de analiză pentru climă și energie ECCO consideră că stabilirea unui cadru de reglementare este un lucru pozitiv, dar au avertizat asupra interesului redus al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă suficient de competitive sau dezvoltate comercial.

Organizațiile de mediu și partidele din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului.

Alte dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor începe să stabilească amplasamente concrete pentru eventualele reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.