Cele mai exploatate frici în mesajele de dezinformare despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sunt cele legate de valorile oamenilor. Opinia aparține editorului-șef al platformei Stopfals.md, Mihai Avasiloaie, și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice „Aderarea la Uniunea Europeană și pleiada de dezinformări despre blocul comunitar și procesul de aliniere a legislației naționale”, organizată de Agenția de Presă IPN. Potrivit jurnalistului, aceste mesaje sunt construite pentru a provoca teamă și a crea impresia că apropierea de UE ar presupune renunțarea la identitatea și valorile naționale.

„Cele mai exploatate frici sunt cele legate de valorile oamenilor. De exemplu, oamenii sunt speriați că după aderare străinii vor veni să le cumpere toate terenurile sau că copiii lor vor fi forțați să-și schimbe sexul. Mulți cred că aderarea la UE înseamnă pierderea identității, cred că va veni cineva care-i va forța să facă ceva”, a explicat editorul-șef al platformei Stopfals.md.

În opinia sa, o parte importantă a acestor narațiuni este asociată propagandei ruse, care încearcă să lege aderarea la UE de eventuale riscuri militare.

„Când vorbim de dezinformare ne referim la un actor de bază, care este Rusia. Propaganda rusă încearcă să inducă ideea că aderarea la UE înseamnă război și aderarea la NATO, deși sunt subiecte total diferite. De-a lungul timpului am observat că propaganda rusă se împarte în două domenii de bază: falsurile legate de UE și aderarea la UE și falsurile privind securitatea și domeniul apărării. Prin aceste două domenii Rusia încearcă să-i facă pe cetățenii Republicii Moldova mai sceptici în ceea ce privește vectorul extern de aderare”, a precizat Mihai Avasiloaie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Editorul-șef al Stopfals.md a vorbit și despre o altă metodă prin care, în opinia sa, sunt alimentate neîncrederea și tensiunile din societate: exploatarea unor cazuri sociale reale.

„Prin propagandă vedem încercarea Rusiei de a semăna decepție și îndoială în rândul cetățenilor. Mai nou, se investește în exploatarea cazurilor sociale. Fiind vorba de cazuri de violență în familie, dispariția unor copii sau alte situații umflate artificial. Nu spun că ele nu sunt importante. Sunt. Dar vedem trolli și boți, canale și conturi pe rețele, care reacționează rapid și încearcă să inflameze și mai mult situația”, a explicat jurnalistul.

Disclaimer: Acest material este realizat de Agenția de Presă IPN. Proiectul – Europa Aproape: Informare, dialog și cooperare – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.

#propagandă #razboi #Rusia #UE

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.