Consensul politic în Republica Moldova a fost o excepție în cei 35 de ani de independență. Printre momentele importante în care partidele parlamentare au reușit să depășească divergențele se numără adoptarea Declarației de Independență, în 1991, și votul din 2005, când Legislativul a susținut obiectivul integrării europene și a adoptat Legea privind prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stânga Nistrului.

Votul din 2005 rămâne un exemplu relevant de cooperare între forțele politice, în care diferențele doctrinare au fost puse în plan secund în favoarea unor obiective considerate de importanță strategică pentru țară.

Au existat și alte inițiative sociale sau tehnice care au întrunit voturi din tabere diferite, dar consensul politic a fost mai degrabă o excepție decât o regulă. În general însă, polarizarea politică a îngreunat cooperarea dintre guvernare și opoziție, chiar și în chestiuni de interes național.

De ce au reușit politicienii atât de rar să pună interesul național mai presus de interesele de partid?
Care a fost/este cel mai mare obstacol în calea colaborării dintre guvernare și opoziție?
În ce condiții poate fi justificat un compromis cu opoziția și unde trebuie trasată linia roșie, mai ales când sunt în joc independența, securitatea și orientarea europeană a R. Moldova?
În contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al presiunilor geopolitice asupra R. Moldova, ar trebui partidele proeuropene să negocieze un pact național privind securitatea și integrarea europeană? Dacă da, ce ar trebui să conțină acesta?
Poate exista un consens național durabil fără o înțelegere minimă asupra identității istorice și lingvistice a Republicii Moldova? Cum pot fi depășite aceste divergențe fără a adânci diviziunile din societate?
Ce ar trebui să facă actuala clasa politica pentru ca următorii ani să nu fie încă o perioadă de confruntare și oportunități ratate?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 23 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Mihai Ghimpu, fost președinte al Parlamentului și fost președinte interimar al Republicii Moldova și Ion Tăbîrță, analist politic.

#Ion Tăbîrță #Mihai Ghimpu #Realitatea te priveste

Canoistul moldovean Serghei Tarnovschi a cucerit medalia de bronz la Campionatul Mondial de canoe maraton, desfășurat în Argentina. Sportivul s-a clasat pe locul al treilea în proba individuală, pe distanța de 3,4 kilometri, transmite IPN.

Tarnovschi a încheiat cursa în 13 minute și 17,82 secunde. Titlul mondial i-a revenit spaniolului Jaime Duro, care a înregistrat timpul de 12 minute și 49,11 secunde, în timp ce medalia de argint a fost câștigată de portughezul Ricardo Coelho, cu 13 minute și 6,10 secunde.

Un alt reprezentant al Republicii Moldova, Mihai Chihaia, s-a clasat pe locul 14, cu timpul de 15 minute și 6,70 secunde.

În proba feminină, Elena Glizan a încheiat cursa în afara podiumului, la doar o secundă de medalia de bronz, câștigată de Aleksandra Vlasova, cu timpul de 15 minute și 12,85 secunde. Aurul i-a revenit unguroaicei Borka Zagyvai, care a parcurs distanța în 15 minute și 1,29 secunde, iar argintul a fost obținut de ucraineanca Liudmyla Babak, cu 15 minute și 9,41 secunde.

Cealaltă reprezentantă a Republicii Moldova în competiția feminină, Daniela Cociu, s-a clasat pe locul 11, cu rezultatul de 16 minute și 37,49 secunde.