Mihail Podoliak consilierul lui Vladimir Zelenski a declarat că orice încetare a focului, fără retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei, ar duce cu siguranță la prelungirea și înghețarea conflictului. Totodată, el a explicat de ce unii dintre aliații internaționali dau declarații despre necesitatea de a face unele concesii.

„Lumea încă nu a înțeles pe deplin ce reprezintă Federația Rusă în forma sa actuală. Prin urmare, există anumite sentimente care ne fac să ne întoarcem la situația de dinainte de război și să stabilim afaceri și parteneriate. Pentru că alte țări nu vor să piardă ocazia de a trăi bogat”, a spus Podoliak.

Podoliak menționează că unii parteneri internaţionali au anumite temeri în privința prelungirii conflictului din Ucraina, ce va duce la scăderea nivelului de trai în aceste ţări, informează unian.net.

Totodată, susține că un alt motiv este lobby-ul rus, care începe să lucreze activ pe piețele externe și încearcă să demonstreze că Rusia nu este o țară foarte rea și că poate avea loc la orice masă de negocieri.

„De aceea, există unele stări de panică, apar astfel de reproșuri. Să încetăm focul și să acceptăm negocierile. Pentru Ucraina, nu este un scenariu posibil de desfășurare a evenimentelor. Vorbim despre un război reprogramat pentru un an, doi, trei. Când Federația Rusă își termină lucrul la greșelile sale, acumulează mai multe resurse pentru ea însăși și începe să atace Ucraina cu o altă putere”, a subliniat Podoliak.

Consilierul șefului Președinției vorbește despre un alt aspect moral important, care face ca vorbirea despre orice concesii către Rusia să fie inacceptabilă.

„A doua motivație- este imoral să cedăm după ce am văzut în regiunea Kiev, la Mariupol, în sud și est și în alte orașe ale Ucrainei ce au făcut. După aceste orori, este imposibil să spunem că Rusia poartă un fel de război civilizat, dimpotrivă conduce cele mai barbare ostilități și genocid”, a subliniat Podoliak.

Potrivit lui Podoliak, orice concesiune față de Rusia astăzi nu este o cale către pace, ci un război amânat pentru câțiva ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#concesiune #Federatia Rusa #Mihail Podoliak #Negocieri #razboi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.