După ce comisia pre-vetting va finaliza evaluarea tuturor candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din rândul non-judecătorilor, Parlamentul va aproba numirea acestora pentru a permite deblocarea sistemului. O spune ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, care le cere judecătorilor să pună în prim-plan interesul public și să-i aleagă cât mai curând și pe membrii CSM din rândul judecătorilor. Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că un CSM format doar din reprezentanții societății civile este unul mai puțin reprezentativ, însă spune că autoritățile nu pot permite blocarea reformei justiției, notează ipn.md.

Ieri, în timpul Consiliului Suprem de Securitate (CSS) s-a decis accelerarea creării Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit președintei Republicii Moldova, noul CSM urmează să fie funcțional în cel mult 30 de zile, Parlamentul numindu-i în funcție pe membrii non-judecători, care au promovat verificarea comisiei de evaluare externă. Ministra Justiției recunoaște că în lipsa judecătorilor CSM este un organ mai puțin reprezentativ, însă și-a exprimat speranță că judecătorii vor da dovadă de responsabilitate și-și vor delega membrii judecători în CSM pentru a debloca sistemul.

„Sunt de acord că CSM trebuie să fie un organ reprezentativ pentru interesele corpului judecătoresc. Dar atât timp cât corpul judecătoresc frânează acest proces de selectare a judecătorilor din cadrul CSM, noi nu putem sta la nesfârșit, afectând interesul public. Modificările operate Constituției anul trecut au permis diversificarea componenței din cadrul CSM, fiind vorba de 6 judecători și 6 reprezentanți ai societății civile. 3 candidați din rândul non-judecătorilor au trecut de pre-vetting, sperăm ca membrii non-judecători cel puțin să deschidă funcționalitatea sistemului. În paralel, sperăm că vor fi examinate curând contestațiile celor care n-au fost de acord cu comisia pre-vetting și judecătorii vor veni până la 28 aprilie și cu alte soluții. Judecătorii la Adunarea Generală trebuiau să se gândească la interesul public, justiția este făcută pentru cetățeni și trebuiau să purceadă la selectarea membrilor CSM”, a spus Veronica Mihailov-Moraru în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Juristul Vladislav Gribincea spune că supărarea judecătorilor este cauzată de rigurozitatea criteriilor comisiei de evaluare. Totuși, potrivit expertului, curățarea sistemului prin excluderea persoanelor cu probleme de integritate este unica modalitate de a reforma justiția.

„Judecătorii sunt supărați. Sunt supărați pentru că Guvernul, autoritățile, au început verificarea integrității lor. Judecătorii nu sunt de acord cu această reformă pentru că au văzut că din 28 de candidați au trecut doar 5. Constituirea CSM este doar prima etapă, după care urmează evaluarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, apoi judecătorii Curților de Apel, apoi președinții instanțelor. Ei n-au vrut să creeze acest Consiliu acum sperând că această reformă se va împotmoli și nu se va ajunge mai departe. E clar că acest vetting nu este un exercițiu plăcut, dar persoanele oneste nu trebuie să se teamă. Judecătorilor li s-a spus să se autoepureze. N-au făcut-o. Au tolerat abuzurile colegilor lor. Dacă CSM lucra, dacă procurorii anticorupție își făceau treaba, dacă selecția era ok, nu se ajungea aici”, a explicat juristul Vladislav Gribincea.

Ieri, Consiliul Suprem de Securitate a venit cu recomandarea ca Parlamentul să înceapă pregătirea cadrului legal pentru crearea Curții Anticorupție, care va examina dosarele de mare corupție și dosarele de corupție din justiție. Curtea Anticorupție ar urma să fie funcțională în cel mult 3 luni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, CSS a recomandat Ministerului Justiției și Institutului Național al Justiției să conlucreze pentru a pregăti și a aduce tineri judecători în sistem.

#CSS #justitie #pre-vetting #Veronica Mihailov-Moraru

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.