În centrul Chișinăului, într-o clădire istorică care a găzduit cândva gimnaziul de băieți al orașului, se află unul dintre cele mai importante spații dedicate trecutului acestui teritoriu: Muzeul Național de Istorie a Moldovei. Instituția a fost formată la 21 decembrie 1983 și a devenit, în timp, unul dintre principalele centre de cercetare, conservare și valorificare a patrimoniului istoric național.

Patrimoniul muzeului s-a constituit inițial din fondurile Muzeului Gloriei Militare și din colecțiile de istorie ale Muzeului de Stat de Istorie și Studiere a Ținutului Natal. Ulterior, colecțiile au fost completate prin cercetări arheologice, donații, achiziții și transferuri de patrimoniu provenite de la mai multe muzee republicane desființate.

Un moment important în evoluția muzeului a avut loc în anul 1991, când a fost deschisă prima expoziție permanentă de istorie – „Pagini de istorie multimilenară”. Organizată inițial în trei săli de la etaj, pe o suprafață de aproximativ 930 de metri pătrați, expoziția includea circa 900 de piese și prezenta evoluția spațiului dintre Nistru și Prut din cele mai vechi timpuri până în anul 1940. În 1997, expoziția a fost refăcută și extinsă pe întregul etaj al clădirii, ajungând la șase săli și aproximativ 1.400 de metri pătrați de spațiu expozițional. Parcursul istoric prezentat începe în paleolitic și ajunge până la începutul anilor 90.

În 2014, la demisolul muzeului a fost deschisă și expoziția „Comorile trecutului”, care reunește cele mai relevante obiecte realizate din aur și argint, provenite de pe teritoriul Republicii Moldova și păstrate în patrimoniul instituției.

Vernisată recent, expoziția „Memoria războiului.1939-1945” reunește circa 280 de piese muzeale: fotografii, documente, uniforme militare, arme, obiecte personale ale participanților la război, scrisori de pe front, trofee de război, distincții, afișe de epocă, precum și diorama operațiunii Iași-Chișinău, ce reconstituie aspecte dramatice din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial.

În prezent, Muzeul Național de Istorie a Moldovei deține peste 350.000 de piese de patrimoniu. Colecțiile includ artefacte arheologice, documente istorice, fotografii, monede, carte veche, obiecte tehnice, textile, arme și armuri sau lucrări de artă. Printre cele mai consistente se numără colecția de arheologie, cu peste 47 de mii de piese provenite din săpături și descoperiri arheologice, colecția de fotografii – aproape 49 de mii de imagini care documentează viața socială și culturală a regiunii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până în prezent, dar și colecția numismatică, care reunește peste 61 de mii de monede antice, medievale și moderne.

O componentă importantă a activității muzeului este restaurarea patrimoniului. Secția de conservare-restaurare funcționează din 1994 și include laboratoare specializate pentru cărți vechi, icoane, metale, ceramică, textile și mobilier. În fiecare an, aproximativ 150 de obiecte muzeale aflate în stare degradată sunt readuse la viață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Muzeul Național de Istorie a Moldovei poate fi vizitat în Chișinău, pe strada 31 August 1989, nr. 121A. Programul de vizitare este între orele 10:00 și 17:00 în sezonul de iarnă și până la ora 18:00 în sezonul de vară. Luni este zi fără program.

În fața clădirii se află statuia Lupoaicei cu Romulus și Remus – unul dintre reperele cunoscute ale acestui loc unde istoria Moldovei poate fi descoperită pas cu pas.

#arheologi #Chisinau #istorie #Muzeul National de Istorie

Salariile polițiștilor nu sunt pe măsura așteptărilor, admite șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu. Totuși, acesta susține că angajații înțeleg situația bugetară și apreciază majorarea salarială de 15%, promisă de la 1 ianuarie 2027. Cernăuțeanu a comparat bugetul cu o plăcintă care trebuie împărțită „la toți egal”, scrie newsmaker.md.

„Haideți să fim sinceri. Noi înțelegem eforturile care sunt depuse de către Guvern, eforturile care sunt depuse de către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor pentru majorările respective. Noi raționalizăm că nu este suficientă această majorare, dar ea este binevenită. Noi înțelegem că reieșind din crizele care există, nu poți să tai într-o zi totul. Suntem destul de raționali și înțelegem că, ca să ne ofere nouă, trebuie să taie de la profesori sau de la alții”, a declarat Cernăuțeanu la Vocea Basarabiei.

Șeful IGP a comparat distribuirea banilor publici cu împărțirea unei plăcinte.

„Este logic să împărțim exact plăcinta, ca să avem toți egal, chiar dacă recunoaștem că nu suntem sătui, dar nu murim de foame. Cu siguranță, din punctul meu de vedere și a eforturilor depuse de colegii mei, salariul este necesar de a fi mult mai mare. Înțelegem foarte bine că polițistul nu are o posibilitate de a avea alte activități prin cumul în alte entități, el se limitează doar la acest salariu”, a mai declarat Cernăuțeanu.

Nu este pentru prima dată când bugetul țării este comparat cu o plăcintă. În 2022, explicând de ce pensiile nu pot fi majorate mai mult, președinta Maia Sandu a declarat: „Bugetul țării este ca o plăcintă. Dacă plăcinta este mică, nu o să ne ajungă”.