Mii de familii din Republica Moldova riscă să rămână fără locuințe dacă nu reușesc să le privatizeze în timp util, scrie Bani.md.

„Unii locatari nu au reușit să-și privatizeze locuințele. O parte dintre ei sunt peste hotare, există nereguli în documente sau alte motive tehnice și birocratice. Extinderea termenului de privatizare este necesară până la sfârșitul anului 2024 sau 2025. Susținem această prelungire, potrivit inițiativei legislative care vine cu îmbunătățiri conceptuale”, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

De la intrarea în vigoare legii privind locuințele și până în anul 2020, aproximativ 9.636 de locuințe au fost privatizate, dintre care 6.033 în municipiul Chișinău. Totuși, încă 4.882 de locuințe rămân neprivatizate.

Principalele cauze pentru neexercitarea dreptului de privatizare includ:

– Locatarii sunt plecați peste hotare;
– Lipsa mijloacelor financiare;
– Nereguli în actele necesare pentru privatizare;
– Lipsa solicitărilor din partea locatarilor cu drept de privatizare;
– Intervenții neautorizate în locuințe;
– Lipsa documentelor primare de la fostele întreprinderi de distribuire a spațiului locativ;
– Absența membrilor familiei cu drept de a iniția procedura de privatizare;
– Decesul locatarului principal cu drept de privatizare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Andrei Spinu #locuințe #moldoveni #privatizare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.