Resursele financiare publice alocate și utilizate, în perioada 2018-2020, de Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au fost supuse unui audit din partea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele auditului au fost prezentate în cadrul unei ședințe online, organizată în data de 23 aprilie. Astfel, responsabilii au stabilit că, în perioada supusă auditului, gestionarea resurselor financiare, sub toate aspectele semnificative, a întrunit principiile de legalitate, transparență și integritate.

Totuși, au fost identificate și unele neconformități la utilizarea mijloacelor alocate pentru întreținerea SPCSB și reparația capitală a clădirii, unele deficiențe în procesul de delimitare și înregistrare cadastrală a edificiului aflat în gestiunea SPCSB, precum și în implementarea deplină și raportarea CIM.

„Conformitatea utilizării mijloacelor alocate pentru întreținerea SPCSB a fost afectată de tergiversarea procedurii de amplasare a Serviciului într-un sediu nou, care a dus la neexecutarea în totalitate a mijloacelor alocate în anul 2018. De asemenea, unele decizii manageriale au cauzat efectuarea unor cheltuieli cu nerespectarea principiului eficienței în procesul de delegare a personalului, iar achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor s-a efectuat cu unele abateri de la cadrul legal aplicabil”, se arată în comunicatul Curții de Conturi.

La fel, conformitatea gestionării mijloacelor alocate pentru reparația capitală a clădirii a fost afectată de efectuarea neregulamentară a unor cheltuieli de reparații aferente unor suprafețe și părți ale edificiului care nu sunt gestionate de Serviciu.

„Se atestă situații de divizare a unei achiziții publice, prin încheierea a două contracte de achiziții publice separate, în opinia auditului, fiind create posibile circumstanțe pentru favorizarea unui ofertant concret. Nerespectarea clauzelor contractuale, prin excluderea unor tipuri de lucrări și includerea altora, neprevăzute inițial în contract, de asemenea, au influențat conformitatea la acest capitol”, mai anunță CCRM.

Cât despre sistemul de control intern managerial, lacunele identificate de Curtea de Conturi au fost cauzate de lipsa desemnării unei subdiviziuni sau a unei persoane responsabile de coordonarea, menținerea și dezvoltarea CIM, respectiv nefiind organizat procesul de autoevaluare și raportare anuală a sistemului CIM.

„De asemenea, nu a fost asigurată autoevaluarea și raportarea sistemului CIM, precum și nu a fost elaborată Declarația de răspundere managerială pentru perioada auditată. Probele de audit obținute au fost suficiente și adecvate pentru a oferi o concluzie generală asupra conformității utilizării resurselor financiare publice alocate SPCSB. În context, Curtea de Conturi a înaintat recomandări, menite să remedieze lacunele și să diminueze potențialele riscuri, care, în consecință, ar putea afecta conformitatea activităților și operațiunilor pe viitor”, se mai precizeză în comunicat.

Amintim că Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este o autoritate publică independentă, care își exercită atribuțiile fără imixtiuni externe, politice sau guvernamentale ce pot compromite independența și autonomia acestuia. Scopul activității SPCSB este contribuirea la asigurarea securității statului, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

#Curtea de Conturi #mijloace bugetare #Republica Moldova

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.