Resursele financiare publice alocate și utilizate, în perioada 2018-2020, de Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au fost supuse unui audit din partea Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele auditului au fost prezentate în cadrul unei ședințe online, organizată în data de 23 aprilie. Astfel, responsabilii au stabilit că, în perioada supusă auditului, gestionarea resurselor financiare, sub toate aspectele semnificative, a întrunit principiile de legalitate, transparență și integritate.

Totuși, au fost identificate și unele neconformități la utilizarea mijloacelor alocate pentru întreținerea SPCSB și reparația capitală a clădirii, unele deficiențe în procesul de delimitare și înregistrare cadastrală a edificiului aflat în gestiunea SPCSB, precum și în implementarea deplină și raportarea CIM.

„Conformitatea utilizării mijloacelor alocate pentru întreținerea SPCSB a fost afectată de tergiversarea procedurii de amplasare a Serviciului într-un sediu nou, care a dus la neexecutarea în totalitate a mijloacelor alocate în anul 2018. De asemenea, unele decizii manageriale au cauzat efectuarea unor cheltuieli cu nerespectarea principiului eficienței în procesul de delegare a personalului, iar achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor s-a efectuat cu unele abateri de la cadrul legal aplicabil”, se arată în comunicatul Curții de Conturi.

La fel, conformitatea gestionării mijloacelor alocate pentru reparația capitală a clădirii a fost afectată de efectuarea neregulamentară a unor cheltuieli de reparații aferente unor suprafețe și părți ale edificiului care nu sunt gestionate de Serviciu.

„Se atestă situații de divizare a unei achiziții publice, prin încheierea a două contracte de achiziții publice separate, în opinia auditului, fiind create posibile circumstanțe pentru favorizarea unui ofertant concret. Nerespectarea clauzelor contractuale, prin excluderea unor tipuri de lucrări și includerea altora, neprevăzute inițial în contract, de asemenea, au influențat conformitatea la acest capitol”, mai anunță CCRM.

Cât despre sistemul de control intern managerial, lacunele identificate de Curtea de Conturi au fost cauzate de lipsa desemnării unei subdiviziuni sau a unei persoane responsabile de coordonarea, menținerea și dezvoltarea CIM, respectiv nefiind organizat procesul de autoevaluare și raportare anuală a sistemului CIM.

„De asemenea, nu a fost asigurată autoevaluarea și raportarea sistemului CIM, precum și nu a fost elaborată Declarația de răspundere managerială pentru perioada auditată. Probele de audit obținute au fost suficiente și adecvate pentru a oferi o concluzie generală asupra conformității utilizării resurselor financiare publice alocate SPCSB. În context, Curtea de Conturi a înaintat recomandări, menite să remedieze lacunele și să diminueze potențialele riscuri, care, în consecință, ar putea afecta conformitatea activităților și operațiunilor pe viitor”, se mai precizeză în comunicat.

Amintim că Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este o autoritate publică independentă, care își exercită atribuțiile fără imixtiuni externe, politice sau guvernamentale ce pot compromite independența și autonomia acestuia. Scopul activității SPCSB este contribuirea la asigurarea securității statului, prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

#Curtea de Conturi #mijloace bugetare #Republica Moldova

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.