SpaceX, companie a miliardarului Elon Musk, a introdus restricţii pentru transferurile de date consumatoare de energie efectuate prin serviciul său de internet Starlink, transmite CNBC.

Compania a adăugat o nouă politică privind utilizarea datelor, care va duce la „viteze mai mici” pentru clienţii care folosesc un terabyte de date pe lună în „orele de vârf”, pe care le defineşte ca fiind între 7:00 şi 23:00, potrivit unui e-mail trimis vineri către utilizatorii Starlink.

În timp ce SpaceX încă promite „date nelimitate” pentru utilizatorii săi, serviciul său are acum două niveluri: „de bază” şi „prioritar”. Utilizatorilor li se oferă automat „Acces prioritar” cu cele mai rapide viteze, dar vor fi retrogradaţi la „Acces de bază” după depăşirea noului prag.

„În perioadele de congestionare a reţelei, utilizatorii cu Acces de bază pot experimenta viteze mai mici şi performanţe reduse în comparaţie cu Accesul prioritar, ceea ce poate duce la degradarea sau indisponibilitatea anumitor servicii sau aplicaţii terţe. Aplicaţiile cu lăţime de bandă intensivă, cum ar fi videoclipurile în flux, sunt cel mai probabil să fie afectate”, a scris SpaceX pe site-ul său.

Echipa Starlink de la SpaceX a scris în e-mail că schimbarea a fost determinată de „un număr mic de utilizatori care consumă cantităţi neobişnuit de mari de date”. Compania a spus că mai puţin de 10% dintre clienţii serviciului utilizează mai mult de un terabyte de date pe lună. Este o schimbare notabilă în serviciul Starlink, care anterior anunţa „fără limite de date”.

SpaceX şi-a actualizat mesajele online pentru a spune acum „nu există limite de date” şi a subliniat noua politică. Sistemul de prioritate al companiei se aplică clienţilor rezidenţiali din SUA şi Canada, care plătesc 110 de dolari pe lună, precum şi tuturor clienţilor săi de afaceri şi maritimi, care plătesc 500 de dolari pe lună şi, respectiv, 5.000 de dolari pe lună.

Noile niveluri de servicii Starlink oferă o nouă oportunitate de venituri şi pentru SpaceX. Compania oferă clienţilor opţiunea de a fi facturat automat pentru datele suplimentare utilizate. Continuarea „Accesului prioritar” dincolo de pragul terabyte costă 0,25 dolari per gigaoctet suplimentar pentru utilizatorii rezidenţiali şi 1 dolar pe gigaoctet suplimentar pentru clienţii de afaceri.

SpaceX a subliniat pe site-ul său că „Starlink este o resursă limitată care va continua să crească pe măsură ce lansăm sateliţi suplimentari”.

Până în prezent, SpaceX a lansat pe orbită aproximativ 3.500 de sateliţi Starlink. Serviciul avea aproximativ 500.000 de abonaţi până în iunie.

Compania şi-a extins în mod constant şi oferta de produse Starlink, vânzând servicii către clienţi rezidenţiali, de afaceri, RV, maritimi şi de aviaţie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Elon Musk #internet #Starlink

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.