Guvernul urmează să aprobe pe 2 iulie reglementări referitoare la doborârea dronelor, rachetelor sau avioanelor care ne încalcă spațiul aerian. Autoritățile vor putea efectua măsuri cinetice și non-cinetice.

Decizia non-cinetică se referă la preluarea controlului asupra aparatelor de zbor, detectarea, stabilirea identității aeronavei fără pilot la bord, neutralizarea, dezactivarea funcțiilor de comandă control sau de comunicații.

Acțiunile cinetice vor însemna „utilizarea forței fizice pentru imobilizarea, distrugerea sau neutralizarea aeronavei fără pilot, prin intermediul proiectilelor sau altor tipuri de arme, având ca obiectiv doborârea acestora sau crearea condițiilor pentru incapacitatea lor de a mai funcționa”, se arată în proiectul de lege privind securitatea spațiului aerian național.

Hotărârea privind doborârea, neutralizarea sau preluarea controlului asupra aparatelor de zbor fără pilot poate fi luată dacă acestea ne încalcă spațiul aerian, nu respectă regulile de utilizare a lui sau ne amenință siguranța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noile reglementări prevăd și posibilitatea de a nimicirea rachetelor care ne încalcă spațiul aerian. De asemenea, noile rigori stabilesc că în caz de agresiune armată contra Moldovei „este interzis zborul oricărei aeronave civile sau de stat fără autorizația specială emisă de Ministerul Apărării”.

În cazul avioanelor care zboară neautorizat prin spațiul nostru aerian, se va lua întâi legătura cu piloții, se va stabili poziția și identitatea aeronavei. De la sol se vor transmite dispoziții, iar în caz de necesitate se va intercepta aparatul de zbor, se vor trage focuri de avertisment sau focul de nimicire.

Totodată, autoritățile vor reglementa și intrarea neautorizată în spațiul aerian a navelor în caz de situații excepționale. În asemenea circumstanțe, responsabilii vor întreprinde măsuri pentru aterizarea în siguranță a avionului, stabilirea identității echipajului, pasagerilor, identificarea încărcăturii și păzirea mijlocului de transport până este recepționată permisiunea de reluare a zborului.

#doborare #drone #militari #Moldova #rachete

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.