Doi moldoveni și un italian sunt cercetați pentru uz de acte contrafăcute. Aceștia au vrut să scape de regimul de carantină, prezentând certificate de vaccinare neveridice. Incidentele au fost înregistrate la sfârșitul săptămânii trecute în punctul de trecere a frontierei Leușeni.

Pentru a fi scutiți de regimul carantinei doi soți din Chișinău, de 29 și 33 de ani, au prezentat la controlul de frontieră certificate de vaccinare ca dovadă a imunizării împotriva virusului Sars-cov-2. Documentele ar fi eliberate de instituții medicale autohtone. În urma verificărilor polițiștii de frontieră au constatat că în ziua imunizării cei doi soți nu se aflau pe teritoriul Republicii Moldova.

Într-un alt caz, înregistrat pe sensul de ieșire din țară, este vizat un cetățean italian. Pentru a nu fi amendat că nu a respectat termenul de autoizolare, pasagerul de 46 de ani a prezentat un certificat de vaccinare ca dovadă a imunizării la o clinică specializată din Republica Moldova. Conform informațiilor privind traversările înregistrate, italianul nu se afla pe teritoriul țării noastre când și-a administrat vaccinul.

La audieri persoanele vizate au declarat că s-au imunizat, dar probabil s-a comis vreo eroare la introducerea datelor.

În continuare cazul este cercetat în vederea elucidării circumstanțelor și identificarea tuturor persoanelor implicate pentru atragerea la răspundere.

Pe faptul depistării a certificatelor de vaccinare Covid-19 cu semne de falsificare, în perioada anului 2021, organul de urmărire penală al IGPF a pornit 43 de cauze penale în care figurează 43 de certificate eliberate de instituțiile medicale (din RM – 42 certificate, Federația Rusă – 1 certificat). Pentru anul curent, au fost inițiate 14 cauze penale și ridicate 14 certificate de vaccinare cu însemnele autorităților medicale din țară.

#caranrtină #certificate false #frontiera Leușeni

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.