Republica Moldova va beneficia de un pachet de asistență sporit din partea Alianței Nord-Atlantice. Decizia a fost aprobată în cadrul reuniunii miniștrilor apărării ai statelor membre NATO, desfășurată la Bruxelles.

Suportul vine ca răspuns la solicitarea Republicii Moldova în contextul consolidării capacităților de apărare ale țării noastre în condițiile deteriorării mediului regional de securitate.

„Aliații au aprobat documentul actualizat cu privire la Pachetul de asistență NATO pentru consolidarea capacităților de apărare și securitate ale Republicii Moldova (DCB). Acesta prevede sporirea cooperării în vederea fortificării rezilienței instituțiilor naționale față de noile provocări și combaterii amenințărilor hibride, inclusiv promovarea comunicării strategice și diplomației publice pentru combaterea dezinformării”, anunță responsabilii de la minister.

De asemenea, documentul stipulează și cooperarea în dezvoltarea capacităților de apărare și securitate ale Republicii Moldova, cu accent pe modernizarea forțelor armate, fortificarea apărării cibernetice, precum și consolidarea integrității instituționale și dezvoltarea profesională a funcționarilor publici din sectorul securității și apărării naționale.

„Implementarea pachetului de asistență DCB inițial a cuprins proiecte pentru modernizarea Armatei Naționale a Republicii Moldova. La summit-ul Alianței din iunie 2022, de la Madrid, a fost aprobată decizia politică de a extinde cooperarea cu Republica Moldova, aceasta fiind detaliată în cadrul documentului actualizat DCB aprobat în cadrul Consiliului Nord-Atlantic din februarie 2023. Această asistență, în formă de consultanță, instruire și capabilități, urmează să contribuie la modernizarea sectorului de apărare și securitate al Republicii Moldova, inclusiv la sporirea rezilienței și capacității naționale de gestionare a diferitor situații de criză” a menționat Valeriu Mija.

Potrivit secretarului de stat Valeriu Mija, cooperarea dintre Ministerul Apărării și Alianța Nord-Atlantică în cadrul Inițiativei DCB a demarat în anul 2015.

#cooperare #Moldova #NATO #suport

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.