O persoană cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, cu domiciliul în Israel, semnalată iniţial în lista persoanelor dispărute, este ostatică în Fâşia Gaza, a anunţat sâmbătă seară, 21 octombrie curent, Ministerul român de Externe (MAE).

În contextul situaţiei de securitate din Israel şi Fâşia Gaza – informează Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat – „precizăm că, potrivit informaţiilor furnizate de către autorităţile israeliene, unul dintre cetăţenii cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, cu domiciliul în Statul Israel, semnalat iniţial în lista persoanelor dispărute, este ostatic în Fâşia Gaza”.

MAE precizează totodată că, până la acest moment, Ambasada României la Tel Aviv şi Consulatul General al României la Haifa nu au recepţionat solicitări de sprijin consular privind dispariţia sau decesul altor cetăţeni români în Israel şi menţin contactul cu autorităţile israeliene.

În urmă cu două zile, Ministerul de Externe informa, citând autorităţile israeliene, cu privire la plasarea pe lista dispăruților a încă unei persoane cu dublă cetăţenie, israeliano-română, și cu domiciliul în Israel.

Astfel, până la acest moment, potrivit informaţiilor transmise de către autorităţile israeliene, patru români cu dublă cetățenie au murit în Israel în urma atacului Hamas, o persoană e notificată ca dispărută, iar o alta ca ostatică în Fâşia Gaza.

Cât despre cetățeni moldoveni, se cunoaște despre o singură persoană care deținea cetățenia Republicii Moldova că a decedat în războiului din Israel. Este vorba despre un bărbat de 35 de ani, originar din raionul Leova, care era angajat în apropierea zonei de conflict. Familia a solicitat ca informațiile despre bărbat să rămână confidențiale. La fel a mai decedat o persoană care s-a născut în Republica Moldova, dar care nu deținea cetățenia țării noastre.

În Fâșia Gaza se afla actualmente 50 de moldoveni. Autoritățile și diplomații moldoveni mențin legătura cu ei și încearcă să găsească modalități pentru a-i evacua. În total, de la începutul războiului din Israel au revenit 1622 cetățeni moldoveni, iar 548 au plecat spre Tel-Aviv.

Având în vedere situația de insecuritate din Orientul Mijlociu, Ministerul nostru de Externe recomandă cetățenilor Republicii Moldova care se află sau planifică să călătorească în regiune, în special în țări ca Liban și Iordania, să exercite prudență sporită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dubla cetatenie #Fasia Gaza #Ministerul de Externe #ostatici #Romania

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.