Pierderile suportate de Ucraina în urma agresiunii militare ruse depășesc cifra de 564 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut de ministra Economiei de la Kiev, Iulia Sviridenko, anunță presa ucraineană.

„564,9 miliarde de dolari. Aceasta este suma pierderilor pe care le suportă Ucraina din cauza invaziei ruse. Există cel puțin două moduri de a le calcula. Prima este o estimare a pierderilor din distrugerea directă, a doua este calculul pierderilor calculate în urma impactului general al ostilităților, adică toate consecințele, inclusiv deteriorarea situației economice din stat, creșterea șomajului, blocarea comerțului, reducerea cererii consumatorilor etc”, a scris ministra Economiei pe pagina sa de Facebook.

Potrivit lui Sviridenko, pierderile suportate de Ucraina de la începutul războiului pot fi clasificate astfel:

– 119 miliarde de dolari – pierderi de infrastructură (aproape 8 mii km de drumuri, zeci de gări, aeroporturi distruse și avariate);

– 112 miliarde de dolari – pierderi ale Produsului Intern Brut în 2022;

– 90,5 miliarde de dolari – pierderi ale populației civile (10 milioane de metri pătrați de locuințe, 200 de mii de mașini, aprovizionare cu alimente pentru 5 milioane de oameni);

– 80 de miliarde de dolari – pierderi ale întreprinderilor și organizațiilor;

– 54 de miliarde de dolari – pierderea investițiilor directe în economia ucraineană;

– 48 miliarde de dolari – pierderi ale bugetului de stat.

„Cifrele se schimbă în fiecare zi, și, din păcate, sunt în creștere. De aceea, Ucraina, în ciuda tuturor obstacolelor, va căuta să recupereze plățile de despăgubiri de la agresor. Atât prin hotărâri judecătorești, cât și prin transferarea bunurilor înghețate ale Rusiei către statul nostru. Răul va fi pedepsit, cu siguranță, iar Rusia va simți povara propriilor sale acțiuni criminale pe teritoriul Ucrainei”, a spus ministra Economiei de la Kiev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pierderi #razboi #Ucraina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.