Ministerul Justiției: Cererea Komaksavia împotriva Moldovei a fost respinsă la Stockholm. A rămas datoare Moldovei

Cererea Komaksavia împotriva Moldovei, privind procedurile de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, a fost respinsă la Curtea de Apel Svea din Stockholm, Suedia, pe 14 februarie 2025, anunță Ministerul Justiției. Compania a cerut instanței superioare desființarea hotărârii din 3 august 2022, emise de Tribunalul arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, dar solicitarea i-a fost refuzată.

Curtea de Apel Svea a acceptat integral poziția Republicii Moldova. Urmare a procesului, Komaksavia trebuie să achite toate cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova. Este vorba despre 105.000 de euro și 10.000 de dolari SUA, plus dobânda.

„Această hotărâre reprezintă o victorie semnificativă pentru Republica Moldova, demonstrând că statul a acționat în conformitate cu principiile statului de drept și cu obligațiile sale internaționale”, transmit funcționarii de la Ministerul Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Litigiul a început în mai 2020, când Komaksavia a inițiat un arbitraj împotriva Republicii Moldova, susținând că statul ar fi intervenit ilegal și discriminatoriu în investiția sa. În mai 2022, tribunalul arbitral a respins, invocând lipsa de jurisdicție, iar decizia a fost contestată la Curtea de Apel Svea, din Suedia.

Hotărârea de pe 3 august 2022 a magistraților de la Stockholm stabilea că firma nu a făcut o investiție protejată, conform acordurilor dintre țara noastră și Cipru, stat unde își are sediul compania proprietară a Avia Invest – fosta concesionară a Aeroportului Internațional Chișinău.

Magistrații au punctat că transferul părții sociale de 95% în capitolul social al Avia Invest către Komaksavia nu a constituit o investiție protejată, iar compania nu a demonstrat că a făcut o contribuție și nu și-a asumat un risc economic real.

Astăzi se împlinesc 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Votul Sfatului Țării de la Chișinău din 27 martie 1918 a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș şi Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul punând bazele constituirii statului român modern, transmite IPN.

Unirea Basarabiei, așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812, a fost precedată de constituirea Republicii Democratice Moldovenești, la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică și, după câteva luni, la 27 martie/9 aprilie 1918, a avut loc unirea cu Regatul României.

Cu prilejul aniversării, în scuarul Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, joi, 27 martie, va avea loc inaugurarea monumentului Reginei Maria. La inaugurare va participa și delegația Comisiei pentru cultură și media din Senatul României, condusă de președintele Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș.

Pe parcursul zilei, delegația va participa la o serie de întâlniri oficiale cu autoritățile moldovenești. Și va fi semnat un Memorandum de înțelegere între Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Ministerul Culturii al României, privind cooperarea în domeniul artelor teatrale, consolidând astfel relațiile culturale dintre cele două state.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 29 martie curent, la Chișinău va avea loc ședința de inaugurare a Platformei Reîntregirii Naționale. Evenimentul se va desfășura în Sala Unirii din fostul sediu al Sfatului Țării.