Alimentarea cu apă din Nistru rămâne suspendată pentru cel puțin încă 12 ore în Naslavcea și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, anunță Ministerul Mediului.

Chiar dacă analizele de laborator indică o ușoară îmbunătățire a situației, măsura este menținută pentru a garanta siguranța deplină a consumatorilor.

Ce se întâmplă în fiecare raion:

În raionul Soroca, șapte sonde arteziene au fost curățate și puse în funcțiune, urmând ca apa să fie livrată consumatorilor în curând.
În raionul Florești, localitățile care se aprovizionau direct din Nistru — Iliciovca, Maiscoe, Trifănești, Sevirova, Ivanovca, Bezeni și Scăieni — au fost deja conectate la surse alternative de apă din subteran.
În raionul Sîngerei, majoritatea localităților se alimentează din sonde proprii. Singura localitate rămasă fără alimentare stabilă este Heciul Nou, însă școala și grădinița primesc apă potabilă cu sprijinul Consiliului Raional.
Municipiul Bălți rămâne cel mai dificil caz. Autoritățile urmează să asigure în orele următoare transport de apă potabilă și tehnică pentru locuitori, căutând totodată sonde suplimentare în raioanele învecinate.

„Întrucât sursa de poluare din amonte rămâne activă, echipele noastre mențin o monitorizare riguroasă în teren. În paralel cu instalarea barierelor de filtrare suplimentare pe cursul râului, identificăm noi soluții tehnice pentru eficientizarea procesului de decontaminare a apei”, mai anunță Ministerul Mediului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Locuitorii din Soroca, lăsați fără apă din cauza poluării Nistrului

Amintim că pe bazinul râului Nistru a fost instituită stare de alertă de mediu pentru 15 zile. Decizia a fost aprobată în unanimitate, duminică de Guvern, în cadrul unei ședințe extraordinare, ca urmare a undei continue de poluare cu produse petroliere.

Stare de alertă de mediu pe bazinul râului Nistru, pentru 15 zile

#apa #Ministerul Mediului #Nistru

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.