Ministerul român a Educației este deschis pentru cooperare cu Republica Moldova. Subiectul a fost discutat de ministra Ligia Deca cu omologul de la Chișinău, Dan Perciun.

Cooperarea în domeniul educației, perspectivele de dezvoltare a unor proiecte noi la toate nivelurile de învățământ, dar și posibilitatea de implementare a practicilor europene s-au numărat printre subiectele discuției. Ministrul Educației al Republicii Moldova, Dan Perciun, a mulțumit oficialei de la București pentru suportul acordat de către România sistemului educațional din țara noastră, inclusiv prin intermediul proiectelor de dezvoltare și modernizare a infrastructurii instituțiilor de învățământ.

„Exprimăm toată recunoștința pentru sprijinul și investițiile României în sistemul educațional din Republica Moldova. Mizăm în continuare pe deschiderea și suportul dvs. în contextul în care suntem ferm determinați să avansăm în procesul de integrare europeană”, a spus Dan Perciun.

Discuțiile dintre cei doi miniștri au vizat creșterea accesului la educație de calitate în toate instituțiile de învățământ din țară, promovarea studierii limbii române la nivel național și creșterea prestigiului profesiei de pedagog. Dan Perciun a reiterat importanța internaționalizării învățământului superior, acesta fiind unul dintre obiectivele strategice pentru atragerea mai multor studenți străini în universitățile din țara noastră, transmite Ministerul Educației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, ministra română a Educației, Ligia Deca, a declarat că statul român va susține în continuare agenda de integrare UE a țării noastre, remarcând progresele înregistrate în domeniul educației și cercetării și a menționat deschiderea pentru cooperare, inclusiv prin dezvoltarea unor noi programe comune.

Pe parcursul anilor, România a alocat resurse considerabile pentru îmbunătățirea bazei tehnico-materiale a instituțiilor de învățământ din Republica Moldova, inclusiv pentru renovarea a cel puțin 1100 de instituții preșcolare. Bucureștiul a susținut sistemul educațional din țara noastră și în asigurarea cu autobuze a școlilor de circumscripție, a investit masiv în formarea tinerilor, oferind burse de studii în licee, universități, la ciclul de doctorat, dar și formare continuă (stagii) pentru cadrele didactice din învățământul superior. Actualmente, conform statisticilor prezentate de către partea română, în instituțiile de învățământ superior de peste Prut învață circa 12.000 de cetățeni ai Republicii Moldova.

Totodată, România este țara dezvoltă în instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova cele mai multe parteneriate interuniversitare. Instituțiile de învățământ superior din țară au semnate și implementează cu instituții de învățământ superior din România circa 270 de acorduri de cooperare.

#Dan Perciun #Ligia Deca #Ministrul Educatiei #Moldova #Romania

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.