Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Ministra Finanțelor: Pentru deservirea datoriei publice merg aproximativ 8% din veniturile bugetului de stat

18 Nov. 2026, 14:34
 // Categoria: Economie // Autor:  Vlada Ciorici
18 Nov. 2026, 14:34 // Economie //  Vlada Ciorici

Cheltuielile pentru deservirea datoriei publice consumă resurse importante din bugetul Republicii Moldova, bani care ar putea fi direcționați către alte necesități ale statului. Recunoașterea vine din partea ministrului Finanțelor, Victoria Belous, care afirmă că aceste costuri reprezintă în prezent aproximativ 8% din veniturile bugetului de stat, scrie bani.md.

 

Întrebată despre împrumuturile contractate de Guvern la dobânzi de peste 14% anual și despre povara financiară pe care acestea o generează, ministra a explicat că autoritățile urmăresc un indicator potrivit căruia cheltuielile pentru deservirea datoriei publice nu ar trebui să depășească 10% din veniturile bugetare.

„Acest indicator noi nu îl atingem. Preferabil să fie în jur de 8%. Noi astăzi suntem la cifra de 8%, dar indicatorul sau ținta maximă ar fi 10% din veniturile bugetului”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a recunoscut că resursele utilizate pentru plata datoriei ar putea avea alte destinații, însă a subliniat că statul trebuie să țină cont de obligațiile financiare asumate.

„Bineînțeles că ne-am dori ca acești bani să fie direcționați spre alte scopuri, dar este o realitate bugetară în care noi trăim”, a afirmat Belous.

Declarațiile au fost făcute în contextul discuțiilor despre majorarea costurilor de finanțare a statului. La licitația din 17 noiembrie, randamentul bonurilor de trezorerie cu scadența de 364 de zile a ajuns la 14,09%, ceea ce înseamnă că Guvernul este nevoit să accepte costuri ridicate pentru unele împrumuturi contractate pe piața internă.

Victoria Belous a explicat că dobânzile sunt influențate de inflație, condițiile monetare și lichiditățile disponibile în sistemul financiar. Totodată, ministra a precizat că nu toate împrumuturile statului sunt contractate la asemenea randamente, existând și emisiuni de valori mobiliare de stat cu dobânzi sub 10%.

Potrivit acesteia, autoritățile trebuie să gestioneze costurile împrumuturilor în condițiile în care Republica Moldova are un nivel al impozitelor și taxelor mai redus decât unele state dezvoltate și aplică facilități fiscale care implică anumite costuri bugetare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
18 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Victoria Laur

Croația, „locul de baștină” al cravatelor, este o țară cu un patrimoniu cultural bogat, turism dezvoltat și o populație diversă și prietenoasă. Țara se mândrește cu peste 1000 de insule în Marea Adriatică, dar și cu o rată a criminalității destul de scăzută. 

Are populația de aproape 4 milioane de locuitori, este cunoscută pentru traiul ieftin, iar prețurile sunt în medie mai mici cu 10-20% decât în restul Europei.

După ce şi-a câştigat independenţa în 1991, Croaţia a început să facă primele demersuri de apropiere de Uniunea Europeană. 

Negocierile au durat peste 10 ani, procesul fiind întârziat în special de tergiversările practicate de autorităţile croate în a-i preda Tribunalului Penal Internaţional pe unii militari din războiul din fosta Iugoslavie, urmăriţi pentru crime de război.

Țara a aderat la UE pe 1 iulie 2013, fiind cel de-al 27-lea stat membru. Zece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2023, țara a adoptat moneda euro și a intrat în spațiul Schengen. Imediat, au fost eliminate toate controalele la frontierele terestre ale Croaţiei cu Slovenia şi Ungaria, precum şi cele maritime cu Italia. În total, au fost desfiinţate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre şi 12 în porturile maritime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai mare partener comercial al Croației este UE. Intrarea în zona euro a adus țării multe avantaje pentru turism, care este vital pentru economia națională, contribuind cu aproape 20% la PIB. 

În 2013, un cetățean al Croației ridica lunar un salariu mediu brut de circa 730 de euro. Acesta a crescut până la 1200 în anul 2022.

Datele statistice relevă că speranța de viață în 2013 era de 75 de ani la bărbați și de 81 la femei. În 2022, cifrele au crescut ușor, la bărbați – până la 76 de ani, iar la femei – la 82 de ani.

Croații au inventat parașuta, torpila și vitezometrul. La fel, țara este cunoscută pentru producția de ulei de trufe, dar și pentru cei 4000 de km de litoral, însumați de cele o mie de insule pe care aceasta le deține.

Croația se numară printre țările cu cele mai multe plaje cu steag albastru (blue flag), un simbol ecologic, acordat conform unor criterii foarte stricte care vizează deopotrivă curățenia, calitatea apei și a mediului înconjurător.

Cultura croată este bogată în tradiții și obiceiuri, cu festivaluri locale, dansuri folclorice și o gastronomie diversă care reflectă influențele mediteraneene, centrale și balcanice. Bucătăria croată este cunoscută pentru fructele de mare, prosciutto-ul de Istria, trufe și vinuri de calitate.

Croația este o națiune pasionată de sport, având succes internațional în fotbal, handbal, baschet și tenis. Echipa națională de fotbal a Croației a ajuns în finala Cupei Mondiale FIFA din 2018, consolidând reputația țării pe scena sportivă internațională.