Persoanele cu nevoi speciale, care au primit prestații sociale și au fost contactați pentru a fi informați că trebuie să le restituie, sunt îndemnați să nu o facă. Mesajul este transmis de către ministra Natalia Plugaru.

Oficiala a notat pe rețelele de socializare că Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale al Republicii Moldova a convocat instituțiile responsabile de proces: Agenția pentru Gestionarea Serviciilor Sociale cu Specializare Înaltă, Inspectoratul Social de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale „pentru a clarifica informațiile apărute în spațiul public privind presupusele solicitări de restituire a unor sume aferente prestațiilor sociale acordate persoanelor cu dizabilități”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am convenit ca instituțiile implicate să facă schimb de date pentru a examina fiecare caz individual, astfel încât să fie identificate eventualele neconcordanțe, cauzele acestora și soluțiile necesare pentru clarificarea fiecărei situații în cel mai scurt timp.

Persoanele care au fost contactate să restituie sume bănești, sunt îndemnate să nu returneze mijloacele financiare până la încheierea verificărilor de către instituțiile competente”, a transmis oficiala.

Ministra a punctat că autoritățile vor monitoriza procesor și Muncii, iar dacă „vor fi identificate erori instituționale, acestea nu vor afecta beneficiarii prestațiilor sociale și familiile acestora”.

Recent, o mamă cin Capitală a relatat că a fost anunțată de autorități că trebuie să restituie aproape 60.000 de lei, după ce, timp de mai mulți ani, copilului său cu dizabilitate severă i-ar fi fost achitată o pensie mai mare decât cea la care ar fi avut dreptul.

CNAS a cerut 60.000 de lei înapoi de la o familie cu copil cu dizabilitate. Explicațiile autorităților

Deputata Ludmila Adamciuc susținea că va urma o ședință la Parlament, pentru a clarifica circumstanțele cazului. Ulterior, deputata a explicat că legislația prevede că serviciul social „Asistență personală”, de care beneficia familia, nu putea fi acordat concomitent cu alocația pentru îngrijire, însoțire și supraveghere.

Cine plătește pentru eroarea statului? Adamciuc explică după scandalul datoriei de 60.000 lei, pusă pe umerii unei mame

#dizabilitati #ministra #Natalia Plugaru #plăți sociale #restituire

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.