Ministerul Sănătății anunță că moldovenii stabiliți în străinătate vor putea fi membri ai Consiliilor de Administrație ale instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești (IMSP) din Republica Moldova. Acest lucru va fi posibil exclusiv pentru cetățenii care activează în instituții medicale, științifice sau de învățământ medical peste hotare.

Nu se menționează în comunicat și care va fi remunerarea pentru moldoveni.

„Pentru prima dată reprezentanții diasporei au fost incluși în componența consiliilor, la aprobarea, prin ordinul ministrului, a noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a IMSP. Astfel, va fi posibilă valorificarea potențialului persoanelor din diaspora, prin transferul de experiențe, inovații și crearea de punți, toate pentru dezvoltarea sistemului medical”, anunță Ministerul Sănătății.

Anunțul privind depunerea dosarelor va fi făcut public de Ministerul Sănătății.

„Pentru a fi selectate, persoanele din diaspora vor trebui să expedieze, în adresa ministerului, dosarul, care va conține cererea de participare, CV-ul, scrisoarea de motivație și alte acte indicate în anunț. În urma examinării dosarelor, de către comisia instituită de minister, va fi ales și numit membru al consiliului reprezentantul din diaspora cu cele mai relevante competențe profesionale pentru instituția medicală indicată. Astfel, persoanele din diaspora vor putea, de rând cu ceilalți membri ai consiliului, să examineze și aprobe planul strategic de dezvoltare al instituției, să verifice transparența procedurilor de achiziție publică a bunurilor, lucrărilor și serviciilor, dar și să înainteze fondatorului propuneri de dezvoltare a acesteia, sugestii de redresare a situației atunci când se constată deficiențe în activitatea instituției”, se mai arată în comunicatul instituției.

Ședințele Consiliului de Administrație pot fi desfășurate cu prezență fizică, online sau în format hibrid. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, scrie într-un mesaj pe contul său de Facebook că „avem nevoie de dumneavoastră și aici, în spitalele noastre de acasă, – unele mai mici, pitulite sub copaci bătrâni, altele mai mari, cu lifturi scârțîite și etaje multe sub soare, în care se tratează părinții, rudele, prietenii, colegii de școală, vecinii noștri și ai dumneavoastră”.

„M-am gândit cum am putea să vă atragem în activitățile noastre, cum am putea avea schimb de experiență, de competențe, și am găsit. La schimbarea regulamentului de activitate a instituțiilor medico-sanitare publice, am inclus cerința ca în Consiliul de Administrație un membru să fie medic din diasporă. Dragi și stimați colegi din diasporă, procedura de aplicare e foarte simplă, fără birocrație, puteți alege spitalul din localitatea de baștină, sau după profilul specialității deținute, depune cererea și CV-l la Ministerul Sănătății și noi vom reveni la dvs foarte rapid. Astfel vom construi și mai multe punți, vom avea în Consiliu un ochi cu experiență din afară, vom deveni mai transparenți, mai competitivi, dar și vom pune în valoare si acasă oamenii acestei țări. Și, vă așteptam acasă chiar dacă rămâneți în continuare în Paris sau Toronto, Tallin sau Milano, Sydney sau Jerusalem”, a conchis ministra.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, Șeful Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), Iurie Crasiuc, a expediat către sindicate o scrisoare prin care anunță că vrea să concedieze 40 de angajați ai instituției, pentru că aceștia și-au atins vârsta de pensionare. Din listă vedem că fără muncă riscă să rămână cel puțin 13 medici, șefi de servicii, paznici și șoferi.

DOC EXCLUSIV În plină criză de cadre medicale, 40 de angajați de la Ambulanță riscă să rămână șomeri

#diasporă #Ministerul Sănătății #regulament nou

El Niño „Godzilla” a sosit și deja doboară recorduri pe care lumea ar fi preferat să nu le vadă niciodată depășite, relatează Euronews.

Temperaturile de la suprafața Oceanului Pacific ecuatorial au depășit deja cele mai ridicate valori înregistrate în timpul oricărui episod anterior El Niño, iar fenomenul meteorologic continuă să se intensifice. Între iunie 2026 și februarie 2027, experții estimează că valul extrem de căldură asociat acestuia ar putea contribui la aproape jumătate de milion de decese suplimentare.

Estimările au declanșat semnale de alarmă în birourile agențiilor meteorologice, autorităților sanitare și guvernelor din întreaga lume. Însăși Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a decretat o mobilizare fără precedent pentru pregătirea în vederea fenomenelor meteorologice extreme care urmează.

„El Niño se amplifică sub ochii noștri. Planeta se află în ape neexplorate, iar aceste ape se încălzesc”, a declarat la începutul lunii septembrie secretarul general al ONU, António Guterres.

Dar chiar dacă guvernele se pregătesc pentru un an devastator din punctul de vedere al meteorologiei extreme, experții spun că sunt încă multe măsuri care pot fi luate pentru a limita pagubele, atât acum, cât și în viitor, transmite Antena3CNN.

De ce este atât de îngrijorător acest episod El Niño

Un episod El Niño începe în Pacific, dar efectele sale pot fi resimțite pe tot globul. Atunci când apele din apropierea Ecuatorului devin neobișnuit de calde, acestea eliberează căldură în atmosferă, contribuind la creșterea temperaturilor globale și modificând zonele în care cad precipitațiile.

Cu temperaturile oceanelor deja la niveluri record, actualul El Niño ar putea aduce valuri de căldură mai intense, secete și precipitații abundente în regiunile vulnerabile și ar putea duce temperaturile globale către noi recorduri. Din acest motiv, fenomenul a fost numit „Godzilla” și „Super El Niño”.

Unele dintre efecte sunt deja resimțite. India s-a confruntat cu precipitații musonice sub nivelul normal, în timp ce sudul Africii se confruntă cu un risc crescut de secetă.

În Europa, El Niño poate influența vremea din timpul iernii, iar secetele sau recoltele compromise în alte regiuni pot perturba aprovizionarea cu alimente pe continent.

Amenințarea a presat guvernele să ia măsuri înainte de manifestările anticipate. Luna aceasta, guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a declarat preventiv stare de urgență în vederea posibilelor inundații, alunecări de teren, eroziuni costiere și furtuni severe de iarnă.

Cum ne putem pregăti pentru un El Niño ce nu poate fi evitat

Oricât de mult s-ar pregăti autoritățile, El Niño este un fenomen natural care nu poate fi oprit printr-o apăsare de buton. Totuși, chiar dacă nu poate fi împiedicat, prognozele oferă oamenilor luni întregi pentru a se pregăti.

„Cheia este gestionarea apei și pregătirea pentru schimbările în ceea ce privește locul și momentul în care apar precipitațiile”, explică Davide Faranda, director de cercetare la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) și autor principal pentru Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) al ONU.

Potrivit acestui specialist, guvernele pot stoca și distribui apa cu mai multă atenție, pot controla mai bine modul în care sunt utilizate rezervoarele și apele subterane, pot ajusta calendarele agricole și practicile de irigații și pot pregăti comunitățile pentru secete sau inundații.

Și Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a transmis recomandări concrete. Fermierii, spun oficialii FAO, pot reduce pierderile modificând datele de semănare, irigând în perioadele mai răcoroase ale zilei, stocând apă înaintea secetelor și luând măsuri pentru protejarea culturilor și animalelor de temperaturile extreme.

Unele guverne au venit și cu sprijin financiar. Marea Britanie a promis până la 17 milioane de euro pentru a ajuta țările vulnerabile să se pregătească pentru acest El Niño. Banii ar urma să finanțeze măsuri care variază de la vaccinarea animalelor înaintea secetelor până la consolidarea locuințelor înaintea inundațiilor și acordarea de sprijin financiar fermierilor, înainte ca recoltele să fie compromise.

Acțiunile climatice ar putea limita pagubele viitoare

Majoritatea episoadelor El Niño cresc temperaturile medii globale cu aproximativ 0,2°C. Acest lucru este suficient pentru a declanșa fenomene meteorologice extreme în țările din Sudul Global, însă aportul respectiv înseamnă doar o fracțiune din încălzirea suplimentară provocată de schimbările climatice.

Arderea combustibililor fosili a dus mediile globale de la suprafață cu aproximativ 1,3 – 1,4 grade Celsius peste nivelurile epocii preindustriale, deschizând calea pentru vara toridă din Europa, care a declanșat secete severe și incendii de vegetație.

Efectele El Niño se suprapun peste cele ale unei lumi care se încălzește deja. Acesta este motivul pentru care anul trecut a fost printre cei mai caldi înregistrați vreodată, în ciuda efectului natural de răcire exercitat de fenomenul complementar, La Niña.

Cercetări recente sugerează că schimbările climatice intensifică El Niño. Un studiu publicat în august a constatat că episoadele El Niño sunt cu 36% mai puternice decât în perioada de dinaintea erei industriale, tendință pe care cercetătorii au asociat-o cu încălzirea provocată de activitatea umană.

O planetă mai fierbinte înseamnă mai multe valuri de căldură extremă, o presiune mai mare asupra resurselor de apă și, în unele locuri, mai multe precipitații. Reducerea emisiilor nu ar opri ciclul climatic natural care duce la apariția fenomenelor El Niño, dar ar reduce încălzirea provocată de activitatea umană, care face ca aceste amenințări să fie mai severe.

Asta înseamnă că pagubele nu sunt în totalitate în afara controlului nostru. „Nu putem elimina El Niño prin măsuri de atenuare a schimbărilor climatice, dar putem reduce măsura în care schimbările climatice le fac consecințele mai severe lui El Niño”, a conchis Davide Faranda.