Ministrul Muncii și Protecției Sociale cere conducerii Chișinăului să identifice fonduri în bugetul municipal pentru a achita salariile asistenților personali din capitală. Potrivit ministrului, Guvernul asigură remunerarea asistenților personali din raioane și municipiul Bălți, însă municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia trebuie să identifice fonduri în bugetul local pentru salarizarea asistenților personali. Astfel, numărul asistenților personali din Chișinău nu este atât de mare încât salarizarea lor să reprezinte o povară pentru bugetul municipal, notează ipn.md.

Ministrul Alexei Buzu spune că odată cu demararea reformei Restart, s-a renunțat la achitarea salariilor asistenților personali din Fondul de susținere a populației. Potrivit ministrului, valoarea Fondului de susținere a populației depindea de suma acumulată din taxa aeroportuară și nu exista o previzibilitate în privința încasărilor. După lichidarea fondului, Guvernul și-a asumat responsabilitatea să achite salariile asistenților personali din țară, cu excepția celor din municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia.

„O parte a asistenților personali din țară erau remunerați din acel Fond de susținere a populației. Fondul era gestionat de Guvern și în acest fond se acumulau resurse din mai multe taxe, una din sursele importante era taxa aeroportuară. Pentru că am avut crize care au afectat semnificativ traficul de pasageri, pandemie, război, numărul de pasageri a scăzut și încasările la acest fond au scăzut. În 2022 și 2023, Guvernul a intervenit prin rectificări de buget pentru a acoperi gaura din acest fond. În contextul reformei Restart s-a decis ca să nu avem aceste perturbări în sistem, să lichidăm acest fond. Această decizie a fost luată în iulie 2023, respectiv, pentru toate consiliile raionale și municipiul Bălți, Guvernul a identificat resurse pentru a acoperi necesitățile acoperite anterior din fondul dat. Iar în Găzăuzia și municipiul Chișinău trebuiau autoritățile să identifice fonduri din bugetul propriu”, a spus Alexei Buzu.

Ministrul Alexei Buzu recomandă autorităților din Chișinău să găsească bani pentru lefurile asistenților personali din municipiu, menționând că suma necesară nu este una foarte mare.

„Din datele pe care le deținem din cei 2200 de asistenți personali din municipiul Chișinău, 380-390 erau remunerați din acel Fond de susținere a populației. O bună parte din asistenți, oricum erau remunerați din veniturile proprii ale municipalității. Respectiv, nu credem că este o problemă atât de mare ca municipiul Chișinău să identifice bani pentru a remunera 380-390 de oameni. Mai ales că au avut la dispoziție 6 luni să identifice aceste resurse. Există soluții în cadrul bugetului municipal pentru a identifica aceste fonduri. Legislația spune clar că orice autoritate trebuie să prioritizeze remunerarea muncii. Cred că colegii din Consiliul municipal Chișinău și Primărie vor identifica aceste resurse”, a explicat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

În Republica Moldova sunt 7200 de asistenți personali, fiind vorba de persoane care oferă sprijin adulților și copiilor cu dizabilități severe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenti personali #buget municipal #salarii

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.