Ministrul Muncii și Protecției Sociale cere conducerii Chișinăului să identifice fonduri în bugetul municipal pentru a achita salariile asistenților personali din capitală. Potrivit ministrului, Guvernul asigură remunerarea asistenților personali din raioane și municipiul Bălți, însă municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia trebuie să identifice fonduri în bugetul local pentru salarizarea asistenților personali. Astfel, numărul asistenților personali din Chișinău nu este atât de mare încât salarizarea lor să reprezinte o povară pentru bugetul municipal, notează ipn.md.

Ministrul Alexei Buzu spune că odată cu demararea reformei Restart, s-a renunțat la achitarea salariilor asistenților personali din Fondul de susținere a populației. Potrivit ministrului, valoarea Fondului de susținere a populației depindea de suma acumulată din taxa aeroportuară și nu exista o previzibilitate în privința încasărilor. După lichidarea fondului, Guvernul și-a asumat responsabilitatea să achite salariile asistenților personali din țară, cu excepția celor din municipiul Chișinău și UTA Găgăuzia.

„O parte a asistenților personali din țară erau remunerați din acel Fond de susținere a populației. Fondul era gestionat de Guvern și în acest fond se acumulau resurse din mai multe taxe, una din sursele importante era taxa aeroportuară. Pentru că am avut crize care au afectat semnificativ traficul de pasageri, pandemie, război, numărul de pasageri a scăzut și încasările la acest fond au scăzut. În 2022 și 2023, Guvernul a intervenit prin rectificări de buget pentru a acoperi gaura din acest fond. În contextul reformei Restart s-a decis ca să nu avem aceste perturbări în sistem, să lichidăm acest fond. Această decizie a fost luată în iulie 2023, respectiv, pentru toate consiliile raionale și municipiul Bălți, Guvernul a identificat resurse pentru a acoperi necesitățile acoperite anterior din fondul dat. Iar în Găzăuzia și municipiul Chișinău trebuiau autoritățile să identifice fonduri din bugetul propriu”, a spus Alexei Buzu.

Ministrul Alexei Buzu recomandă autorităților din Chișinău să găsească bani pentru lefurile asistenților personali din municipiu, menționând că suma necesară nu este una foarte mare.

„Din datele pe care le deținem din cei 2200 de asistenți personali din municipiul Chișinău, 380-390 erau remunerați din acel Fond de susținere a populației. O bună parte din asistenți, oricum erau remunerați din veniturile proprii ale municipalității. Respectiv, nu credem că este o problemă atât de mare ca municipiul Chișinău să identifice bani pentru a remunera 380-390 de oameni. Mai ales că au avut la dispoziție 6 luni să identifice aceste resurse. Există soluții în cadrul bugetului municipal pentru a identifica aceste fonduri. Legislația spune clar că orice autoritate trebuie să prioritizeze remunerarea muncii. Cred că colegii din Consiliul municipal Chișinău și Primărie vor identifica aceste resurse”, a explicat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

În Republica Moldova sunt 7200 de asistenți personali, fiind vorba de persoane care oferă sprijin adulților și copiilor cu dizabilități severe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenti personali #buget municipal #salarii

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.