Ministrul Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, a venit în vizită la Chișinău. Oficialul român a reușit să se întâlnească cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Discuțiile s-au focusat pe situația la zi din țara noastră și formulele de sprijin relevant și rapid identificate de România pentru a fi alături de Republica Moldova, anunță Grosu.

„În context, mi-am exprimat recunoștință pentru sprijinul substanțial și contribuția oferită de România în domenii cheie, cum ar fi securitatea energetică, dezvoltarea infrastructuri, apărare, precum și prin intermediul numeroaselor proiecte menite să îmbunătățească condițiile de viață ale cetățenilor noștri. Livrările din România de energie electrică, gaze naturale, păcură și lemne de foc ajută Republica Moldova să facă față unei crize energetice fără precedent”, a scris Igor Grosu pe Facebook.

Președintele Parlamentului a mai menționat că recent, România a oferit sprijin de urgență, sub formă de sprijin bugetar direct, de 10 milioane de euro, bani care urmează a fi utilizați pentru procurarea de gaze naturale și cărbuni, dar și pentru măsuri de eficiență energetică. Totodată, până la sfârșitul anului curent, urmează a fi debursată suma de 25 milioane euro pentru proiecte în domeniul educației și administrației publice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bogdan Aurescu #Igor Grosu #Ministrul Afacerilor Externe al României

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.