Posesorii de tractoare vor rămâne cu vehiculele radiate din registrul de evidență, dacă nu vor trece revizia tehnică, potrivit declarației ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Ministrul a spus că obligativitatea reviziei tehnice va fi instituită din anul 2023.

Bolea susține că în prezent în Republica Moldova sunt 71 mii de tractoare, dintre care revizia tehnică o trec doar 20 mii de vehicule, iar 55 de mii stau undeva în aer. Din 2023 fermierii care nu trec inspecția tehnică va fi înștiințat de autoritățile locale și poliție că dacă nu o trece tractorul va fi radiat din registru, respectiv nu va putea circula cu el pe drumurile publice, deoarece va prezenta pericol public.

„Investiția în tehnică este una de pomană. Astăzi vorbim despre 71 mii de tractoare la 1,6 mil hectare teren arabil. Problema este că parte dintre fermieri își cumpără tractoare performante, deși cultivă suprafețe mici. Respectivul fermieri nu-și pune problema ce va face cu tractorul respectiv. Este o necesitate sau un moft. Or, pe lângă tractor mai are nevoie și de utilaje – plug, boroană, tractorist care trebuie plătit. Astfel, costurile pentru lucrări sunt foarte mari, respectiv e mai rentabil ca serviciile se fie contractate”, a punctat Bolea la AgroTV.

Ultimele date ale ASP relevă că în nouă luni ale anului, în Republica Moldova au fost înmatriculate 58 mii de tractoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare #tractoristi

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.