După reuniunea mai multor miniștri ai Apărării din Uniunea Europeană la Varșovia, „șeful” militarilor germani a mers la Kiev. Ministrul Boris Pistorius urmează să discute cu guvernarea ucraineană despre acordarea în continuare a ajutorului și să evalueze situația în care se află trupele din țara vecină.

„Este important pentru mine să arăt prin această vizită că vom continua să sprijinim activ Ucraina. Este un semnal că Germania, cea mai mare țară NATO din Europa, este alături de Ucraina”, a declarat Pistorius.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni seara, la Varșovia, ministrul german al apărării a discutat cu omologii săi din Polonia, Franța, Italia și Marea Britanie despre ajutorul european pentru Ucraina și securitatea regională. Întrevederea are loc în contextul revenirii la Casa Albă a lui Donald Trump, care deja a făcut declarații controversate despre anexarea de către SUA a Groenlandei și Canadei.

Autoritățile de la Berlin afirmă că sunt pregătite să contribuie și în continuare la întărirea industriei de armament în Ucraina, pentru ca țara vecină să devină autonomă și să le poată asigura necesarul militarilor. Declarațiile vin pe fundalul mai multor speculații despre faptul că SUA nu va mai continua să sprijine atât de intens Ucraina, după învestirea lui Donald Trump în funcția de președinte.

#Germania #Kiev #ministrul Apărării #sprijin #vizită

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.