Ministrul Apărării, Anatol Nosatîi, a respins ferm informațiile vehiculate recent în presa din Ucraina, potrivit cărora serviciile secrete de la Kiev ar fi semnalat riscul unui posibil atac din regiunea transnistreană. Oficialul a calificat aceste afirmații drept „manipulare” și „exagerare”, menționând că nu există indicii privind pregătiri de mobilizare sau acțiuni militare care să indice o escaladare. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

„Structurile statului își îndeplinesc misiunea și monitorizează constant situația din regiunea transnistreană. Existența unui teritoriu necontrolat, cu prezența militară ilegală a Federației Ruse, oferă periodic ocazia unor astfel de manipulări în spațiul public”, a declarat ministrul.

Nosatîi a precizat că în regiune au loc activități care se desfășoară de mulți ani — trageri, exerciții de zi și de noapte, instruiri militare sau verificări ale așa-numitelor trupe de menținere a păcii.

„Sunt acțiuni folosite pentru a menține un spirit de tensiune și pentru a transmite semnalul că ei sunt acolo. Însă nu există mobilizare, nu se primesc arme și nu se pregătește nimic care să justifice alarmele apărute”, a subliniat el.

Ministrul a menționat că autoritățile moldovene cooperează permanent cu serviciile vecine, atât din România, cât și din Ucraina, având interese comune, nu doar în materie de securitate. În opinia sa, prezența forțelor ruse în stânga Nistrului reprezintă o amenințare și pentru Ucraina, obligând-o să mențină trupe la frontieră pentru monitorizare — resurse care altfel ar fi folosite pe front.

În ceea ce privește riscul unei extinderi a prezenței militare ruse, Nosatîi a afirmat că acest scenariu este „imposibil” în contextul actual.

„Menținerea vectorului nostru democratic face imposibilă aducerea organizată a trupelor ruse. Este un obiectiv important pe care l-am obținut și care contribuie la pacea și stabilitatea în regiune”, a spus ministrul.

El a adăugat că instituțiile statului depun eforturi și nu vor permite accesul pe teritoriul Republicii Moldova al persoanelor indezirabile care ar putea ulterior ajunge în regiunea transnistreană.

„Nu este posibil să-și mărească efectivele decât cu cei care se află deja acolo și dețin pașaport rusesc. Ei se confruntă cu o lipsă acută de personal”, a punctat Nosatîi.

Declarațiile ministrului Apărării vin pe fondul unor informații care au generat îngrijorare în rândul opiniei publice, acesta subliniind că scopul acestor narațiuni este tocmai alimentarea tensiunilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#manipulare #ministrul Apărării

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.