Cultura ne definește ca oameni și ne ține uniți ca societate. Fără investiții reale în acest domeniu, nu putem avea o dezvoltare sănătoasă și de durată. Este important ca instituțiile culturale să fie modernizate, iar oamenii din sate să aibă același acces la cultură ca și cei din orașe. Trebuie să avem grijă de patrimoniu: clădiri, tradiții, valori și să nu le lăsăm să se degradeze.

Tinerii au nevoie de educație culturală, pentru a înțelege cine sunt și de unde vin. În același timp, tehnologia poate ajuta cultura să ajungă mai ușor la oameni, prin digitalizare și promovare online. Prin cultură putem construi o societate mai conștientă, mai unită și mai demnă.

Sistemul cultural național include aproximativ 17.000 de angajați și cuprinde 39 de instituții la nivel național, 130 de muzee, circa 2.600 de biblioteci și aproape 1.200 de case de cultură.

De ce cultura rămâne subfinanțată an de an?
Ce înseamnă, concret, „modernizarea culturii”?
Câte monumente sunt efectiv protejate și câte sunt abandonate?
De ce ar trebui 800 de biserici-monument să treacă în proprietatea statului?
Cine decide meritele culturale? De ce a apărut scandalul indemnizațiilor viagere?
Ce aduce concret noua lege a mass-media și de ce era necesară acum?
Cum trebuie garantată protecția jurnaliștilor în realitate, nu doar în vorbe?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 20 martie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Cristian Jardan, ministrul Culturii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cristian Jardan #Ministerul Culturii #Realitatea te priveste

Locuitorii și agenții economici din municipiul Chișinău contribuie anual cu aproape 70 de miliarde de lei la bugetul public național, însă transferurile de la bugetul de stat către capitală reprezintă mai puțin de 10% din această sumă. Declarația a fost făcută de primarul general al capitalei, Ion Ceban, care susține că modul de repartizare a banilor publici este incorect.

Potrivit edilului, contribuțiile generate de Chișinău reprezintă aproximativ două treimi din bugetul public național, în timp ce municipalitatea primește de la autoritățile centrale transferuri cu destinație specială în proporție de sub 10%.

„Asta nu se numește investiții. Asta se numește distribuție incorectă”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a explicat că dezvoltarea infrastructurii și realizarea proiectelor municipale depind de resursele disponibile în buget și de modul în care acestea pot fi repartizate. În acest context, el a făcut referire și la impozitul pe venitul persoanelor juridice, menționând că, în prezent, municipalitatea nu mai beneficiază de resursele care rămâneau anterior la nivel local din această sursă.

Ion Ceban a afirmat că administrația capitalei caută soluții pentru atragerea fondurilor și finanțarea proiectelor de dezvoltare, atât în domeniul infrastructurii, cât și în alte sectoare. Totodată, edilul a susținut că situația financiară a municipiului Chișinău nu a fost niciodată mai bună în ultimii 30 de ani. El a precizat că peste 50% din bugetul consolidat al capitalei este destinat educației.