Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Ministrul de Externe, de Ziua Independenței, subliniază: „Ne bucurăm să sărbătorim obiectivul nostru de a trăi în pace”

27 Aug. 2023, 09:52
 // Categoria: Politica // Autor:  Elena Putregai
27 Aug. 2023, 09:52 // Politica //  Elena Putregai

Cu prilejul Zilei Independenței Republicii Moldova, vicepremierul Nicu Popescu, ministru de Externe, a transmis un mesaj. „Cu ocazia Zilei Independenței, ne bucurăm să sărbătorim nu doar țara noastră, ci și obiectivul nostru de a trăi în pace și în armonie în familia europeană. Independența este o comoară prețioasă, iar drumul spre aderare la Uniunea Europeană reprezintă un pas semnificativ către un viitor mai luminos”, scrie în el.

„Astăzi, sărbătorim nu doar trecutul și realizările noastre, ci și speranțele și aspirațiile pentru viitor. Prin eforturile noastre de a promova valorile de pace, democrație și libertate, putem deveni un exemplu demn de urmat pentru toate națiunile. Integrarea europeană este un angajament către prosperitate, cooperare și înțelegere reciprocă, aducând cu sine oportunități infinite și legături puternice. Să privim înainte cu încredere, unitate și dorința comună de a construi un viitor în care cetățenii noștri să se bucure de toate beneficiile oferite de integrarea europeană. Fie ca această zi să aducă împlinirea tuturor eforturilor noastre și să marcheze un nou capitol strălucitor în istoria Republicii Moldova. La mulți ani, Republica Moldova! La mulți ani, pace și integrare europeană!”, mai scrie în același mesaj.

Ziua Independenței este ziua națională a Republicii Moldova, în care se sărbătorește adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în 1991. La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului, Republica Moldova și-a declarat independența, devenind un stat-membru al ONU.

Ziua Independenței este celebrată anual, pe data de 27 august. În această zi, președintele țării ține un discurs public, oficialii depun flori la Statuia lui Ștefan cel Mare și este organizat un concert în Piața Marii Adunări Naționale.

27 august – Ziua Independenței Republicii Moldova. Vezi programul evenimentelor culturale

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.