Prim-ministra Republicii Moldova, Natalia Gavrilița a avut o întrevedere cu ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării al României, Sebastian Ioan Burduja. Oficialul din România se aflat într-o vizită de două zile la Chișinău, la invitația omologului său, vicepremierului pentru digitalizare al Republicii Moldova, Iurie Țurcanu.

Premierul Gavrilița a reamintit faptul că actuala guvernare de la Chișinău și-a trasat ca prioritate accelerarea procesului de transformare digitală în toate sectoarele, inclusiv a subliniat că Republica Moldova se află printre primele țări ale lumii care au implementat cloud-ul guvernamental și open data.

„Practic, am fost forțați să accelerăm procesul de digitalizare, inclusiv din cauza nivelului ridicat al corupției din mediul offline. În acest sens, ne dorim o cooperare strânsă cu România pe domeniul securității cibernetice și ce ține de siguranța datelor prin preluarea reciprocă a bunelor practici și a experienței acumulate. E adevărat, traversăm o perioadă complicată, dar trebuie să privim cu încredere spre viitor și să dezvoltăm împreună industrii și servicii digitale de calitate pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a menționat Natalia Gavrilita.

În cadrul întrevederii s-au discutat pe mai multe teme printre care intensificarea parteneriatului strategic și implementarea în comun a proiectelor pe domeniul dezvoltării digitale, dar și crearea unui spațiu digital România-Republica Moldova. De asemenea, s-a vorbit și despre necesitatea acordării unei atenții sporite securității cibernetice și digitalizării domeniilor strategice, cum ar fi sănătatea, educația și economia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Partea română a calificat vizita la Chișinău ca fiind una istorică. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării de la București, Sebastian Burduja, a apreciat nivelul avansat pe care l-a atins țara noastră pe transformarea digitală. Oficialul și-a exprimat încrederea că prin crearea Comisiei Mixte moldo-române pentru implementarea Memorandumului de înțelegere în domeniul transformării digitale se va reuși unificarea spațiului digital dintre cele două țări, lucru ce va genera eficiență, productivitate și competitivitate pentru cetățeni și mediul de afaceri.

#Gavrilita #Ministrul Digitalizării din România #Sebastian Ioan Burduja

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.