Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat trei dintre principalele noutăți incluse în politica fiscală pentru anul 2027, care vizează stimularea investițiilor, reducerea poverii fiscale asupra muncii și simplificarea activității economice pentru persoanele care activează independent.

Potrivit ministrului, prima măsură este extinderea modelului estonian de impozitare pentru întregul mediu de afaceri. Acesta a precizat că noul mecanism va încuraja reinvestirea profitului și dezvoltarea companiilor, transmite bani.md.

„Primul, modelul estonian pentru tot mediul de afaceri, cu accent pe profitul reinvestit. Va fi un proiect care va susține reinvestirea și crearea de profituri”, a declarat Gavriliță.

A doua schimbare anunțată de șeful Finanțelor vizează diminuarea taxelor aferente salariilor și stimularea ocupării forței de muncă. În acest sens, autoritățile intenționează să implementeze și o indemnizație pentru muncă, menită să încurajeze participarea pe piața muncii.

„Este reducerea poverii pe salariile tuturor oamenilor care muncesc. Toată lumea care muncește și câștigă bani trebuie să plătească mai puțin, iar dacă putem câștiga total mai mult, inclusiv prin indemnizația pentru muncă pe care vrem să o implementăm. Obiectivul este ca toți cei care pot să muncească să muncească și toți cei care pot să investească să o facă”, a afirmat ministrul.

Cea de-a treia noutate se referă la liberalizarea regimului de activitate independentă. Potrivit lui Gavriliță, Guvernul intenționează să elimine restricțiile existente pentru freelanceri și să permită desfășurarea oricărui tip de activitate economică în baza unui regim simplificat, cu o plată unică ce ar acoperi toate contribuțiile obligatorii.

„Scoatem orice restricție, astfel încât oricine să poată desfășura orice activitate economică în regimul de freelancing, având o plată unică, care să acopere toate contribuțiile necesare”, a declarat ministrul Finanțelor.

#activitate independentă #Adrian Gavrilita #ministrul Finantelor #politica fiscală #prioritati

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.