Ministrul israelian de externe Israel Katz a îndemnat toți membrii NATO să condamne și să ceară expulzarea Turciei din Alianță, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Ministerul israelian de Externe a declarat că acest apel vine în lumina amenințărilor președintelui turc Erdogan de a invada Israelul.

Ministrul Katz a instruit diplomații să contacteze de urgență toți membrii NATO pentru a solicita condamnarea și expulzarea Turciei din cadrul Alianței.

Reacțiile au urmat amenințărilor Turciei la adresa Israelului, Erdogan declarând: „Turcia ar putea intra în Israel la fel cum a făcut-o anterior în Libia și Nagorno-Karabah”.

În replică, Israelul a remarcat că Erdogan calcă pe urmele lui Saddam Hussein și amenință că va ataca Israelul, adăugând: “Ar trebui doar să-și amintească ce s-a întâmplat acolo și cum s-a terminat”.

În 2003, trupele SUA au invadat Irakul, operaţiunea militară încheindu-se cu răsturnarea dictatorului irakian Saddam Hussein. Acesta a fost executat trei ani mai târziu pentru masacre împotriva kurzilor şi şiiţilor.

Ministerul turc de Externe a răspuns că sfârșitul lui Netanyahu va fi similar cu cel al liderului nazist Adolf Hitler.

Turcia, membră NATO, se prezintă ca un susținător puternic al drepturilor palestinienilor și găzduiește lideri Hamas. Erdogan a descris Hamas, care este considerată o organizație teroristă în Occident, drept o mișcare de rezistență.

În 2020, Turcia a trimis personal militar în Libia pentru a sprijini Guvernul de Acord Național recunoscut de ONU. Premierul libian Abdulhamid al-Dbeibah, care conduce Guvernul de Unitate Națională din Tripoli, este susținut de Turcia.

Deși Turcia a negat orice rol direct în operațiunile militare ale Azerbaidjanului în Nagorno-Karabakh, a afirmat anul trecut că folosește „toate mijloacele”, inclusiv instruirea și modernizarea militară, pentru a sprijini aliatul său apropiat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.