Prețul energiei electrice de avarie procurate din România este mult mai mare decât prețul energiei obișnuite, dar această achiziție a fost necesară pentru a evita deconectările. O spune ministrul energiei, Dorin Junghietu, care a explicat că din cauza bombardamentelor asupra sistemului energetic ucrainean, Chișinăul a fost nevoit să procure energie de avarie din România. Ministrul a subliniat că prețul va fi cunoscut abia la sfârșitul lunii, transmite IPN.

Dorin Junghietu a explicat că în week-end, pentru a menține stabilitatea sistemului și a evita întreruperile de curent, Chișinăul a fost nevoit să recurgă la importuri de urgență.

„Odată cu sincronizarea sistemului energetic al Republicii Moldova și Ucrainei într-un bloc comun, sistemul nostru energetic este echilibrat de către Ucraina. Vineri noaptea și sâmbătă dimineața au fost atacuri masive asupra sistemului energetic ucrainean, au fost afectate capacități de producție, sisteme de distribuție și de transport. Pentru a menține stabilitatea și pentru a nu avea întreruperi, a trebuit să luăm energie electrică de avarie din România, pentru trei ore. A fost vorba de 270 de MW”, a spus ministrul în cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de televiziune.

Ministrul a subliniat că energia electrică de avarie este considerabil mai scumpă decât cea obișnuită.

„Prețul energiei de avarie îl vom cunoaște abia la sfârșitul lunii, dar ea de obicei este mult mai scumpă. Poate ajunge și la prețul de 300-400 euro pentru un MW”, a explicat ministrul energiei.

Totodată, Dorin Junghietu a făcut apel către populație la un consum rațional de energie, în special în orele de vârf. Potrivit acestuia, odată cu începutul sezonului rece, consumul de energie electrică a crescut considerabil.

„Fac apel la un consum rațional de energie, în special, în orele de vârf, atunci când consumul este cel mai mare. Acum, odată cu începerea perioadei reci a anului curba de consum s-a modificat semnificativ. Dacă în perioada verii consumul de vârf începea la ora 18 până la 23, acum observăm un consum de peste 700 MW chiar de la 9 dimineața. Cel mai mare consum de energie este localizat în regiunea Chișinăului” , a precizat Dorin Junghietu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că sâmbătă, 6 decembrie, urmare a atacurilor asupra sistemului energetic a Ucrainei în regiunea aferentă Republicii Moldova, a fost deconectat un grup energeric important, iar liniile de interconexiune sunt încărcate aproape de limită. Urmare depășirii fluxului planificat, Moldelectrica a solicitat ajutor de avarie din România, preventiv pe următoarele câteva ore.

Moldelectrica cere ajutor de avarie din România după atacurile asupra sistemului energetic ucrainean

#Dorin Junghietu #pret #energie electrica

Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de fostul comandant al Armatei Naționale, Igor Gorgan, privind retragerea distincțiilor de stat. Excepția de neconstituționalitate a fost invocată în procesul prin care Gorgan a contestat decretul prezidențial din iunie 2024, ce viza retragerea Medaliei „Meritul Militar” și a Ordinului „Credință Patriei” clasa III, relatează IPN.

Potrivit Curții Constituționale, sesizarea nu a demonstrat încălcarea unor drepturi fundamentale garantate de Constituție, motiv pentru care nu poate fi examinată în fond. Instanța a mai precizat că retragerea distincțiilor este o măsură administrativă, care poate fi contestată în contencios administrativ și nu are caracter penal.

Igor Gorgan a rămas fără distincții în vara anului 2024, după ce a fost acuzat de colaborare cu serviciile de informații militare ale Rusiei. Investigații jurnalistice au susținut că, în perioada în care conducea Marele Stat Major al Armatei Naționale, acesta ar fi transmis periodic informații unui colonel GRU despre situația din Republica Moldova.

Gorgan a fost numit șef al Marelui Stat Major în 2013, dar a fost demis în 2015 la inițiativa ministrului apărării de atunci, Anatol Șalaru, care îl suspecta de spionaj. În 2019 a revenit în funcție, fiind numit de președintele Igor Dodon, însă în 2021 a fost demis din nou, la propunerea ministrului apărării Anatolie Nosatîi.