Strămutarea dosarului lui Ilan Șor de la Curtea de Apel Cahul la cea din Chișinău, în urma unei încheieri a Curții Supreme de Justiție (CSJ), ar putea însemna și mai mult tărăgănarea examinării cauzei. De această părere este ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Ministrul afirmă că deja a făcut o analiză preliminară și intuiește că deja se pregătesc niște ilegalități în acest dosar de care nu s-au mai văzut.

„Am văzut numeroase interpretări legate de declarația mea privind decizia CSJ în cazul strămutării dosarului lui Șor de la Cahul la Chișinău. Adevărate teorii ale conspirației amestecate abundent cu falsuri de amicii lui Platon și socialiști. Pentru a fi înțeles corect, vin cu anumite clarificări. Decizia CSJ este una extrem de dubioasă în condițiile când anterior același CSJ a respins de mai multe ori aceeași solicitare. Nu exclud că această strămutare va duce la o și mai multă tărăgănare în interesul lui Șor. Am deja o analiză preliminară și pot spune că acolo se întrevăd niște ilegalități ieșite din comun”, susține ministrul.

Litvinenco afirmă că cele peste 60 de amânări a ședințelor de la Curtea de Apel Cahul au fost bine înscenate pentru a se tărăgăna intenționat această cauză.

„Nu pot să nu concluzionez că ceea ce s-a desfășurat ani de zile, cu peste 60 de amânări la Curtea de Apel Cahul a fost un simulacru. Vom analiza în detalii speța și dacă analiza preliminară se dovedește a fi reală (dar asta e aproape sigur) și vom conchide că în spatele acestei noi hotărâri ar sta influențe corupționale, voi sesiza CSM. Mai mult, chiar dacă la nivel de guvernare am transmis un semnal tranșant sistemului judecătoresc să își schimbe comportamentul, înțeleg că în multe instanțe nu se vor grăbi să o facă. Nu putem fi naivi să credem că lucrurile se vor repara de la sine și judecătorii corupți vor decide de la sine să nu mai ia mită pentru decizii ilegale. Protejând clica oligarhică, acești judecători corupți se protejează pe ei și fug de răspundere”, a mai spus Litvinenco.

Oficialul mai afirmă că, adevăratele procese judiciare corecte și transparente vor începe abia după epurarea sistemului judecătoresc de cei mai toxici exponenți.

„Pe lângă intervențiile curente, cel mai important este să finalizăm și aprobăm cât mai curând (dar în cadrul constituțional și al bunelor practici de transparență) legislația privind evaluarea extraordinară în judecători și procuraturi. Vom începe anume de la CSJ, conducătorii curților de apel și a celor din primele instanțe. Asta am promis și asta vom face. Iar aberații că am fi gata să tranzacționăm tragerea la răspundere a lui Șor sau orice alt criminal pentru voturile necesare schimbării Constituției sunt doar niște mostre de propagandă „platonică”, a conchis Sergiu Litvinenco.

Amintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, magistrații Curții Supreme de Justiție au dispus strămutarea judecării cauzei penale în privinţa lui Ilan Șor de la Curtea de Apel Cahul la Curtea de Apel Chișinău. Decizia judecătorilor CSJ a fost luată la solicitarea avocaților liderului Partidului „Șor”, deși anterior aceeași solicitare au respins-o.

#CSJ #dosar #Ilan Șor #ministrul Justitiei #Sergiu Litvinenco

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.