Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are un loc vacant în Parlamentul Republicii Moldova, după ce Galina Sajin și-a depus demisia. Mandatul de parlamentar ar urma să fie preluat de Veronica Harbuz-Briceag, în prezent șef de cabinet la Ministerul Mediului. Funcționara spune că analizează această oportunitate, după ce colegii de formațiune, Iurie Melinte și Victoria Butuc – Guranda, au anunțat că refuză „oferta”.

Redacția Realitatea.md a discutat cu Iurie Melinte, profesor de meserie, care între timp a fost numit în funcția de director al Liceului „Bogdan Petriceicu – Hașdeu” din orașul Drochia. Melinte, într-un mesaj expediat redacției noastre, a declarat că nu are dorința de a activa în Parlament, iar din acest motiv a refuzat să preia mandatul Galinei Sajin.

„Eu nu sunt politician și cred că locul meu este în școală. Am acceptat să fiu pe lista PAS în alegerile parlamentare pentru a motiva colegii să voteze o schimbare, fără a avea obiectivul de a merge în Parlament. Și încă un moment, dacă discutăm despre priorități, atunci Familia este pe locul unu și am responsabilități care necesită timp, efort și mai ales prezența mea alături de soție, copii și nepoți”, a menționat Iurie Melinte.

Între timp, și jurista Victoria Butuc-Guranda, numărul 81 pe lista candidaților PAS la alegerile parlamentare din 2021, a anunțat că nu vrea să devină deputat, întrucât deține mandatul de primar al satului Dănceni, raionul Ialoveni.

„… la moment, am o responsabilitate asumată față de dănceneni, pentru a finisa proiectele începute și a realiza obiectivele propuse în campania electorală! În acest context, vă anunț că am semnat astăzi declarația de refuz de a mi se atribui mandatul vacant de deputat”, scrie Victoria Butuc-Guranda, pe rețeaua Facebook.

Următorul membru PAS pe liste este Veronica Harbuz-Briceag, șef de cabinet la Ministerul Mediului. Într-un comentariu expediat în adresa redacției noastre, funcționara a precizat că, deocamdată, nu a luat o decizie, însă analizează oferta.

„Refuzul colegilor este vădit argumentat, este decizia personală a fiecăruia și trebuie respectată. Eu fiind succesoarea îmi rezerv dreptul de a analiza această oportunitate, fără a distorsiona procesul de lucru. Interesul onest în servirea cetățeanului este una din calitățile pe care le posed, iar saltul din Executiv în Legislativ ar fi un avantaj argumentat inclusiv față de cetățean. Da, recunosc este o provocare, dar experiența din Minister, aici unde se pun bazele creării politicilor, este o bună temelie ce va contribui semnificativ la adoptarea unor legi eficiente și aplicabile”, a menționat funcționara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Recent, deputata Galina Sajin și-a depus mandatul. De asemenea, fotoliul de parlamentar a lui Gheorghe Agheorghiesei a fost declarat vacant, după ce funcționarul a devenit primar la Vărzărești, Nisporeni. Mandatul său a fost preluat de contabilul Ion Poia din Ungheni.

În total, ultimele alegeri parlamentare, partidul de guvernare a înaintat 97 de candidaturi.

PAS mai are candidați supleanți? Deputata Galina Sajin și-a depus demisia

#membri #parlament #PAS

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.