Republica Moldova se află într-un moment în care temele de mediu nu mai pot fi tratate superficial. Vorbim despre împădurire, apă, gestionarea deșeurilor, schimbări climatice, biodiversitate, calitatea legislației, finanțări interne și externe, negocierile cu Uniunea Europeană, tranziția spre energie verde și protecția sănătății cetățenilor. Toate aceste domenii sunt interconectate și definesc direcția în care va merge țara în următorii ani.

Un rol important în acest proces îl are Fondul de Mediu, principalul instrument financiar național destinat proiectelor de protecție a mediului. De-a lungul timpului, fondul a avut evoluții pozitive, dar și numeroase probleme. Au existat acuzații de corupție, alocări politizate, proiecte prost executate sau abandonate, precum și o lipsă cronică de monitorizare. În unele cazuri, banii au ajuns în proiecte care nu au oferit niciun rezultat real, în timp ce comunitățile care aveau nevoie de infrastructură esențială – apă, canalizare, salubrizare – au rămas în urmă.

În prezent, în contextul apropierii de Uniunea Europeană, reforma Fondului de Mediu este esențială. Standardele europene cer transparență, eficiență, prioritizare și audit public, iar Moldova trebuie să demonstreze că poate gestiona corect fondurile naționale și cele europene care vor veni în perioada de pre-aderare.

Ce reforme concrete vor fi avansate pentru ca Fondul de Mediu să devină un instrument transparent și eficient, compatibil cu standardele UE?

Cum intenționează Ministerul să se asigure că proiectele de împădurire, inclusiv cele realizate recent cu mii de voluntari, sunt întreținute și ajung la maturitate, astfel încât investițiile să nu se piardă, așa cum s-a întâmplat în trecut cu zeci de mii de hectare?

Cum își propune Ministreul să soluționeze colectarea, selectarea și prelucrarea deșeurilor încât să avem o țară curată și îngrijită gospodărește?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 21 noiembrie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Gheorghe Hajder, ministrul Mediului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ministrul Mediului

SUA vor să reducă taxele pentru lenjerie de pat, umbrele de grădină, prăjitoare de pâine și bile de biliard din China, iar China, pentru unt, homar, foie gras și cărbune din SUA. Fiecare țară a publicat o listă de bunuri de aproximativ 30 de miliarde de dolari, relatează The Guardian.

Listele includ, de la electronice și produse agricole până la flori artificiale și delfini vii. Produsele strategice nu apar pe ele, iar calendarul reducerilor nu a fost stabilit.

Lista americană are 77 de categorii de produse chinezești. Cea chineză cuprinde 1.619 tipuri de produse americane, printre care aparate RMN și animale pentru reproducere.

Vestea vine la câteva zile după ce Xi Jinping și Donald Trump s-au întâlnit la Washington, la un summit menit să stabilizeze relația dintre cele două țări.

„Este un pas pozitiv, dar nu un progres major”, a declarat Zhu Tian, vicepreședinte la China Europe International Business School din Shanghai. Potrivit lui, reducerile acoperă o parte mică din comerțul dintre cele două state, iar taxele pentru bunurile strategice rămân în vigoare. „Totuși, este semnificativ faptul că cele două părți trec de la simpla evitare a escaladării ulterioare la reducerea efectivă a unor tarife”, a adăugat el.

Semiconductorii, bateriile și vehiculele electrice nu se regăsesc pe liste. Nici boabele de soia americane nu sunt incluse în lista Beijingului, potrivit Reuters, așa că rămân taxate cu un tarif suplimentar de 10%.

Întâlnirea Xi-Trump a prelungit doar cu două luni armistițiul comercial stabilit de cei doi lideri la Busan, în Coreea de Sud, anul trecut.

„Este vorba de o stabilizare gestionată, nu de o resetare a comerțului”, a spus Han Lin, directorul pentru China al Asia Group.