Familiile cu venituri mici vor beneficia de mai multă susținere din partea statului pe perioada sezonului termic 2023-2024. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în cadrul emisiunii DESCIFRAT, portalul Agora, că la baza efortului legat de atribuirea gradului de vulnerabilitate există mai multe modele logice.

Potrivit sursei citate, autoritățile vor introduce două categorii noi de vulnerabilitate energetică. În baza acestora, cetățenii vizați vor primi compensații mai mari la plata facturilor. Autoritățile spun că acest instrument va permite identificarea celor mai vulnerabile gospodării din punct de vedere energetic și oferirea unor compensații mai mari la plata facturilor la consumul de energie în perioada rece a anului.

Alexei Buzu a declarat că una dintre lecțiile pe care le-au învățat autoritățile din experiența anului trecut, a fost că există posibilități de a ținti mai bine cine face parte din categoriile de vulnerabilitate.

În condițiile în care în sezonul termic 2023-2024 prețurile la sursa de energie ar putea fi mai mici, Buzu spune că aproximativ 80% de beneficiari au fost în categoria – foarte vulnerabili, adică au beneficiat de compensație maximă.

Ministrul susține că autoritățile au două obiective: protejarea puterii de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici și încurajarea consumului judicios de energie.

În acest an toate persoanele vor trebui să se re-înregistreze pe site-ul compensații.gov.md pentru a-și indica veniturile.

#Alexei Buzu #buget compensatii #compensatii

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.