Guvernul Ungariei are în plan ca până la sfârşitul anului 2026, în cooperare cu Guvernul României, între oraşul maghiar Nyíregyháza şi Satu Mare să existe o legătură pe autostradă, a anunţat ministrul ungar al construcţiilor şi transporturilor, miercuri, la conferinţa de presă care a avut loc cu privire la autostrada M49, aflată în curs de realizare.

În vecinătatea localităţii Nyírmeggyes din Szabolcs-Szatmár-Bereg, János Lázár a declarat că Duna Aszfalt a reuşit, cu o investiţie de aproximativ 175 de miliarde de forinţi, să demareze construirea primului tronson de 28 de kilometri lungime a autostrăzii care va face legătura între autostrada M3 şi graniţa româno-maghiară.

În continuarea acestuia va fi realizat un alt tronson, de 17,5 kilometri, care va ajunge până la graniţa româno-maghiară, investiţia fiind de 150-160 de miliarde de forinţi, a spus ministrul, adăugând că acest lucru va îndepărta obstacolele din calea cooperării economice şi sociale dintre cele două regiuni.

Ministrul a amintit că din 2010 încoace, în Ungaria au fost realizate aproximativ 900 de kilometri de autostrăzi şi alte drumuri de mare viteză, investiţiile ridicându-se la aproximativ 3 200 de miliarde de forinţi. Vara trecută, continuarea investiţiilor a trebuit să fie oprită aproape fără excepţie, resursele guvernului maghiar fiind realocate către „obiective strategice”, a adăugat Lázár.

Cel mai important astfel de obiectiv va fi acela de a profita de faptul că Ungaria este o ţară „aflată la o frontieră”, adică acela de a juca un rol de „ţară-punte” între două lumi: estul şi vestul, nordul şi sudul, cultura europeană şi cea asiatică, motiv pentru care conectarea diferitelor regiuni ale Bazinului Carpatic este foarte importantă, a explicat János Lázár.

Drumul Expres Satu Mare – Oar (granița cu Ungaria), cu SF și Proiect tehnic finalizat după 3 ani

De partea română, Compania de Drumuri a derulat în ultimii trei ani un contract pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate și Proiectului Tehnic pentru un Drum Expres de la Satu Mare (centură) la Oar (granița cu Ungaria) în lungime de circa 11 kilometri.

Contractul pentru SF și PT fusese semnat și demarat în 2020 cu Search Corporation pentru circa 3,7 milioane de lei.

Documentația a fost finalizată în acest an și a fost aprobată pentru a fi scoasă la licitație pe 1 august, conform informațiilor publicate pe harta proiectelor rutiere realizată și actualizată de CESTRIN.

#autostrada #legătură #Romania #Ungaria

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.