O bună parte din societatea moldovenească crede că principalii vinovați pentru declanșarea războiului din Ucraina sunt președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, NATO sau Occidentul. Cel puțin aceasta arată datele unui nou Barometru socio-politic realizat de IMAS, datele căruia au fost făcute publice astăzi, 20 aprilie.

În opinia moldovenilor expusă de 43,6%, cea mai mare parte a vinei pentru începerea războiului în Ucraina de către Federația Rusă este nimeni altul decât președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, NATO și UE.

O altă parte din populația noastră – 41,6% consideră că de această situație se face vinovat Federația Rusă sau chiar președintele acestei țări Vladimir Putin, lucru care anume această realitate reflectă.

Doar 7,5% spune că „toți” sunt responsabili de declanșarea acestui război în care mor oameni nevinovați de pe ambele părți.

Totodată, 52% din respondenți consideră că în Ucraina are loc un război, iar alte 33% – „operațiune specială”, așa cum o numesc rușii.

Referitor la războiul din Ucraina raportat asupra țării noastre, 75% din respondenți sunt de acord cu primirea refugiaților, pe când 73 la sută afirmă că cetățenii ucraineni trebuie să-și continue drumul mai departe și să nu rămână în Moldova. Alți 59 la sută spun că refugiații „devin o problemă pentru noi”.

Barometrul socio-politic a fost realizat în perioada 4-18 aprilie, pe un eșantion de 1 109 persoane, iar marja de eroare este +/-3%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IMAS #moldoveni #razboi #Sondaj IMAS #Ucraina

Uniunea Europeană introduce, începând cu 13 august 2026, noi reguli privind reciclarea și tratarea vehiculelor scoase din uz. Regulamentul urmărește creșterea reutilizării și reciclării componentelor auto, reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței UE de materiile prime importate, scrie Mediafax.ro.

În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului de viață în Europa. Comisia Europeană consideră că acestea reprezintă o sursă importantă de materiale care pot fi recuperate, inclusiv oțel, aluminiu, cupru și materiale plastice.

Noile norme stabilesc obligații suplimentare pentru producătorii auto. Aceștia vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate privind demontarea și înlocuirea pieselor, inclusiv pentru etapa în care vehiculul este scos din uz. Măsura urmărește ca automobilele să poată fi dezmembrate mai ușor, iar componentele recuperabile să fie reutilizate.

Regulamentul introduce, de asemenea, primele obiective obligatorii la nivel european privind utilizarea plasticului reciclat în fabricarea vehiculelor. Autoritățile europene speră astfel să stimuleze cererea pentru materialele reciclate și să dezvolte industria de profil.

Sunt prevăzute și măsuri pentru încurajarea reutilizării, refabricării și recondiționării componentelor auto. Acestea ar urma să crească disponibilitatea pieselor de schimb provenite din vehicule scoase din uz.

Reguli mai stricte vor fi aplicate și în cazul exporturilor de automobile în afara Uniunii Europene. Vor putea fi exportate doar vehiculele care se află într-o stare tehnică ce corespunde cerințelor stabilite prin noul regulament.

Comisia Europeană susține că gestionarea necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz poate genera riscuri pentru mediu și duce la pierderea unor cantități importante de materiale reutilizabile. Noile reguli urmăresc, prin urmare, să reducă deșeurile, să sprijine industria europeană și să creeze noi oportunități pentru companiile implicate în producție, dezmembrare și reciclare.

Proprietarii de mașini vechi nu vor avea însă automat noi obligații din 13 august. Deși regulamentul intră în vigoare la această dată, principalele prevederi vor deveni aplicabile ulterior, după perioada de tranziție prevăzută de legislația europeană.