Până la 1 iunie 2023, din cei 33 de judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ) ar urma să fie redus la 20. O asemenea prevedere se regăsește în proiectul de lege cu privire la reformarea CSJ, document care a fost remis spre coordonare și consultare publică, până la 6 septembrie, ca ulterior proiectul să fie expediat și Comisiei de la Veneția pentru expertizare.

Potrivit Ministerului Justiției, reducerea numărului magistraților de la CSJ urmează să intre în vigoare odată cu începerea activității a noii componențe a CSJ.

Conform proiectului, magistrații CSJ vor fi selectați de Consiliul Suprem al Magistraturii, prin concurs public, în bază de merit. 13 judecători vor fi selectați din rândul judecătorilor de carieră. Pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești, proiectul prevede o experiență de cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător, iar pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau al Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), o experiență de cel puțin 6 ani.

Alți 7 judecători vor fi selectați din rândul juriștilor non-judecători cum ar fi avocați, procurori, profesori universitari, care au o experiență de cel puțin 10 ani efectiv lucrați în funcțiile respective.

La fel, proiectul prevede efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor. Evaluarea extraordinară se va efectua în două etape: evaluarea integrității etice și financiare, și evaluarea profesionalismului.

Prima etapă este pusă în sarcina Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting), care se va expune asupra integrității etice și financiare a actualilor judecători din CSJ, cât și a candidaților la funcțiile vacante din CSJ. În acest context, se propune prelungirea mandatului Comisiei pre-vetting cu încă un an.

În cazul în care candidatul va promova prima etapă a evaluării de către Comisia pre-vetting, atunci CSM, prin intermediul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, va efectua evaluarea candidatului pe un al treilea criteriu – profesionalismul relevant funcției.

Proiectul de lege propus spre examinare stabilește și competențele pentru CSJ:

– asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul justiției;

– examinarea, în calitate de primă instanță, a categoriilor de cauze stabilite de lege;

– examinarea, în calitate de instanță de recurs, a cauzelor cu cea mai mare importanță socială și juridică, precum și asupra celor care relevă încălcări deosebit de grave ale legii și ale drepturilor omului;

– sesizarea Curții Constituționale privind examinarea excepției de neconstituționalitate a actelor juridice care rezultă din cauze penale contravenționale, civile sau administrative concrete;

– soluţionarea cererilor de revizuire a cauzelor în urma pronunţării unei hotărâri de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO;

– soluționarea, în cazurile prevăzute de lege, a altor tipuri de cereri.

De asemenea, CSJ va fi autoritatea principală responsabilă de asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul judecătoresc. În acest scop, CSJ va putea întreprinde un șir de măsuri:

– va publica recomandările rezultate din activitatea de generalizare a practicii judiciare;

– va elabora, aproba și publica ghiduri cu privire la aplicarea legislației (similar CtEDO, Înaltei Curți de Casație și Justiție din România);

– la solicitarea instanțelor judecătorești va emite avize consultative (similar Curții Europene de Justiție și CtEDO);

– va emite hotărâri obligatorii pe marginea demersului în interesul legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#avocati #CSJ #dezbatere publica #judecatori #procurori #reforma

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.