Într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”, primul acordat în Europa de Est, Alessandro Minuto-Rizzo, fost secretar general NATO, vorbește despre evoluția și provocările NATO, ce împlinește 75 de ani de la crearea Alianței Nord-Atlantice la 4 aprilie 2024.

Pe parcursul interviului exclusiv pentru „Adevărul”, primul acordat vreodată unei publicații din Europa de Est, Alessandro Minuto-Rizzo a vorbit și despre cât de mult a reconfigurat războiul din Ucraina importanța și rolul NATO, dar și despre riscul unui conflict Rusia-NATO în actualul context geopolitic.

Considerat unul dintre cei mai autorizați experți din lume în securitate internațională, Alessandro Minuto-Rizzo a fost secretar general adjunct al NATO timp de șase ani (2001-2007) și secretar general NATO în perioada 17 decembrie 2003-5 ianuarie 2004. Din 2011 este președintele și fondatorul NATO Defense College Foundation, cu sediul la Roma, singurul think-tank de pe glob ce poartă numele Alianței Nord-Atlantice.

Pe 4 aprilie 2024 se împlinesc 75 de ani de la crearea NATO, iar reputatul expert consideră că Alianța Nord-Atlantică s-a schimbat s-a schimbat mult din 1949 și până acum.

„Acum 75 de ani erau doar 12 țări membre, iar acum numărul lor a ajuns la 32. Au fost în total opt extinderi ale NATO. La început, NATO era o Alianță ce decidea privind protecția Europei de Vest în cazul unei invazii sovietice. În timp, rolul Alianței s-a schimbat mult. La ora actuală, NATO este o alianță politico-militară dezvoltată în conformitate cu schimbările geopolitice internaționale”, a declarat Alessandro Minuto-Rizzo în exclusivitate pentru „Adevărul”.

În opinia fostului secretar general NATO, o extindere a Alianței nu este fezabilă.

„Nu știu dacă ar fi OK pentru NATO să crească într-un mod continuu, să ne gândim că are deja 32 de țări membre. E mult. Și e diferit față de începuturile din 1949. Iar includerea de noi membri ar face procesul decizional din cadrul NATO mai dificil, pentru că ar fi mai greu să se ajungă la un consens. Fiecare țară are percepții și opinii diferite, așa că ar fi mult mai complicat să fie o extindere”, este de părere Alessandro Minuto-Rizzo.

Acesta nu este sigur că o extindere a NATO cu Ucraina ar fi cea mai bună opțiune și consideră că sunt multe modalități prin care pot fi protejate țări precum Ucraina, de exemplu, fără a deveni însă membre NATO.

„Este opinia mea și știu că sunt și destui care au opinii diferite. Nu cred că este necesar ca Ucraina să devină membră NATO pentru că nu sunt sigur că va aduce acest lucru o consolidare a Alianței. Dacă Ucraina ar deveni membră NATO în timpul războiului, ar schimba caracterul războiului, deoarece ar fi un război al Rusiei împotriva țărilor NATO. Iar asta ar fi ceva nou, diferit și periculos”, precizează reputatul expert.

„Există posibilitatea ca la conducerea Rusiei să ajungă oameni mai răi decât Putin”

Fostul secretar general NATO a făcut și o caracterizare geopolitică a poziției României în regiune, precizând și cum vede evoluția României în viitor în contextul războiului din Ucraina.

„Nu cred că este vreun risc pentru România la ora actuală, România este un membru activ și implicat al NATO și al Uniunii Europene. Așa că nu văd România ca o posibilă țintă de război, cu excepția cazului în care s-ar întâmpla ceva cu totul și cu totul extraordinar. Așa că românii pot să se simtă în siguranță. Importanța României în regiune va crește cu siguranță în viitor. România este o țară echilibrată și care se comportă echilibrat în relațiile internaționale. Și așa ar trebui să facă toate țările, pentru că prea des vedem în ultima vreme declarații de război, declarații de uz de forță. România este o țară respectată de toată lumea”, a spus Alessandro Minuto-Rizzo în exclusivitate pentru ”Adevărul”.

Fostul secretar general NATO este de părere că NATO nu ar trebui să se implice mai mult în războiul din Ucraina. „Ideea este de a apăra Ucraina, de defensivă și nu de ofensivă. Dacă NATO ar trimite trupe în Ucraina, asta ar schimba cursul războiului. Și nu e nevoie de asta. Și dacă ar fi trimise trupe NATO în Ucraina, asta ar încuraja Rusia să crească dimensiunea războiului. Și ar apărea riscul unui alt război mondial. Dar nu cred că se va întâmpla asta”, explică Alessandro Minuto-Rizzo.

Apreciatul specialist a făcut referiri în cadrul interviului exclusiv acordat pentru ”Adevărul” și la riscul unui conflict Rusia-NATO.

„Dacă lucrurile continuă în ritmul actual, nu este absolut vreun motiv pentru al treilea război mondial. Și cred că declarațiile belicoase ar trebui domolite. Am mai avut războaie în Europa în trecut și a fost o tragedie pentru toată lumea, cu multă suferință, multe distrugeri și multe victime. Dacă se va vorbi în continuare despre un alt război, există și riscul ca cineva să facă o mișcare necugetată. Trebuie să învățăm din greșelile și din războaiele din trecut”, consideră Alessandro Minuto-Rizzo.

Valorosul expert spune și că nu crede că e posibil ca Rusia să atace o țară NATO. „Rusia nu e atât de puternică pe cât pare, are de exemplu PIB-ul mai mic față de Italia. Da, desigur, sunt foarte puternici din punct de vedere militar, dar nu o superputere așa cum era Uniunea Sovietică. Așa că nu văd vreun motiv pentru care ar vrea să atace țările NATO, ar fi o mare greșeală”, argumentează Alessandro Minuto-Rizzo.

Fostul secretar general NATO mai precizează, făcând referire la viitorul regimului lui Vladimir Putin, și că „există și posibilitatea ca Putin să fie înlăturat, iar la conducerea Rusiei să ajungă oameni mai răi decât el. În Rusia sunt oameni mult mai naționaliști decât Putin. În opinia mea, Putin e mai capabil să facă un compromis comparativ cu alți oameni influenți din Rusia. Iar războiul s-ar putea cumva soluționa printr-un compromis, însă unul care să nu pună în pericol existența Ucrainei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alessandro Minuto-Rizzo #NATO #Romania

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.