Mircea Roșioru, fostul adjunct al lui Stoianoglo, noul șef al Inspecției Procurorilor

Mircea Roșioru, fost procuror-adjunct al Procurorului General, a fost desemnat învingător al concursului pentru ocuparea funcției de Inspector-șef al Inspecției procurorilor. Anunțul a fost făcut de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), la ședința de joi, 28 martie curent.

„Învingător al concursului nominalizat a fost desemnat Mircea Roșioru, care a acumulat un punctaj final de 8,7, iar contracandidatul acestuia, Artur Reguș, a acumulat punctajul final de 7,9”, se arată într-un comunicat al CSP.

Potrivit Regulamentului privind procedura de organizare și desfășurare a concursului pentru selectarea inspectorilor în cadrul Inspecției procurorilor și a concursului pentru selectarea inspectorului-șef, candidații au fost evaluați în cadrul ședinței de interviu, în bază de fișă, care include următoarele criterii: experiența și competența profesională; motivația de accedere în funcția de inspector; aptitudini; autocontrol și rezistență la stres; viziunea asupra standardelor de etică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Mircea Roșioru a demisionat din funcția de adjunct al Procurorului General, funcție deținută din 2017 Totodată, procurorul a decis atunci să plece și din sistemul procuraturii. În sistem, acesta a venit în anul 2001.

Mircea Roșioru a fost scos de sub urmărire penală la sfârșitul anului 2021, fiind vizat în unul dintre dosarele pornite pe numele lui Alexandr Stoianoglo, fost Procuror General. Roșioru a fost anterior și adjunctul foștilor procurori generali Eduard Harunjen și Dumitru Robu.

#Inspecția Procurorilor #Mircea Rosioru #concurs

Statele Unite și Ucraina poartă negocieri avansate privind un pachet amplu de trei acorduri – un plan de pace, garanții de securitate și un program de redresare economică –, relatează The Washington Post, citând un oficial ucrainean. Printre scenariile luate în calcul se află și aderarea accelerată a Ucrainei la Uniunea Europeană, posibil chiar în 2027.

Potrivit publicației, principala piedică ar fi opoziția Ungariei, însă administrația Trump crede că poate depăși blocajul de la Budapesta. Miza acestor discuții rămâne orientarea europeană a Ucrainei, notează The New Voice of Ukraine.

Garanții de securitate inspirate din Articolul 5 NATO

Un capitol cheie îl constituie garanțiile de securitate pe care Washingtonul ar urma să le ofere Kievului. Acestea ar semăna cu Articolul 5 al NATO, prevăzând un răspuns rapid al aliaților în cazul unei noi agresiuni ruse. Experții americani și ucraineni analizează modul de funcționare al acestor mecanisme și viteza cu care ar putea fi activate.

Liderii europeni discută, în paralel, crearea unei zone demilitarizate pe întreaga linie a încetării focului – din Donețk până în Zaporojie și Herson – cu o a doua fâșie în care armamentul greu ar fi interzis. Monitorizarea ar urma să fie strictă, similară celei din zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.

The Washington Post menționează că ideea unui „schimb de teritorii” se află pe masa negocierilor, însă fără detalii definitive. Rusia ar solicita Ucrainei să renunțe la circa 25% din regiunea Donețk, în timp ce negociatorii americani apreciază că aceste teritorii ar putea fi pierdute oricum în lunile următoare, motiv pentru care recomandă concesii pentru a evita pierderi și mai mari.

Un punct esențial îl reprezintă și Centrala nucleară de la Zaporojie. Planul prevede revenirea acesteia sub controlul Kievului, iar una dintre variante ar fi ca Statele Unite să preia temporar administrarea centralei – soluție agreată de unii oficiali ucraineni.

100 de miliarde de dolari din active rusești, propuse pentru reconstrucție

Administrația Trump ar dori să susțină masiv reconstrucția Ucrainei, inclusiv prin utilizarea unei părți din cele peste 200 de miliarde de dolari în active rusești înghețate în Europa. O propunere discutată prevede alocarea a 100 de miliarde sub formă de reparații destinate Kievului. Președintele Volodimir Zelenski a confirmat recent că Ucraina și partenerii săi elaborează trei documente fundamentale: un acord-cadru în 20 de puncte, un document privind garanțiile de securitate și un plan de reconstrucție postbelică.