Mișcarea Pentru Popor anunță un nou miting antiguvernamental, pentru duminica viitoare, 12 martie, ora 13:00. Acțiunea se va desfășura în fața Parlamentului. Anunțul a fost făcut astăzi, la un briefing, de către membrii acestei structuri.

Unul dintre membrii Mișcării Pentru Popor, președintele Uniunii Centriste, Mihai Petrache, a declarat că guvernarea a manifestat o sfidare totală a voinței poporului, prin faptul că nu a reacționat până acum la cele două rezoluții, adoptate la mitingurile din 19 și 28 februarie.

„Am încercat să analizez în ce țară din UE regimul folosește toate forțele pentru a bloca accesul oamenilor la întruniri, la libera exprimare. Nu am găsit astfel de exemple. Actuala guvernare a preluat, pas cu pas, toate năravurile neghioabe și antidemocratice ale precedentelor guvernări”, a subliniat Mihai Petrache.

La rândul său, un alt membru al Mișcării Pentru Popor, vicepreședintele Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a anunțat că, până acum, aproape 600 de mii de oameni au semnat în sprijinul inițiativei de a obliga regimul să plătească facturile populației pentru lunile de iarnă.

„Cetățenii Republicii Moldova constată existența unei prăpastii enorme între regimul și popor. Cei de la conducere se prefac că nu văd și nu aud oamenii din propria țară. În schimb, stau lipiți cu urechea de tot ce li se spune din exterior. Sunt instrumente docile, trase de sfoară de peste hotare, contrar intereselor cetățenilor Republicii Moldova. În popor li se spune simplu – Maia Sandu și PAS sunt trădători de țară! De aceea, pentru a ne face auziți, Mișcarea Pentru Popor anunță un nou miting național, duminică, 12 martie, ora 13:00, în fața Parlamentului. Sperăm că regimul nu va mai inventa scenarii pentru a bloca dreptul universal al cetățenilor de a manifesta pașnic”, a spus Marina Tauber.

Și președintele Partidului „Renaștere-Vozrojdenie”, Serghei Mișin, a condamnat abuzurile poliției în raport cu oamenii care au vrut să manifeste pașnic în 28 februarie. El a spus că atitudinea guvernării față de mișcarea protestatară este reprobabilă.

„Timp de două săptămâni, acest regim nu a catadicsit să ofere măcar un răspuns formal pentru popor. Noi, reprezentanții Mișcării Pentru Popor, am dus ambele rezoluții la Parlament, Guvern și Președinție, iar de acolo nu am primit niciun răspuns. Într-o țară democratică așa ceva este anormal. Și dacă nu este niciun răspuns, apar dubii rezonabile că Guvernul are ceva de ascuns și noi credem că este vorba de banii primiți de peste hotare”, a precizat Serghei Mișin.

Activista Maia Laguta, care, de asemenea, face parte din Mișcarea Pentru Popor, a subliniat că manifestațiile în centrul capitalei sunt organizate nu doar pentru a primi un răspuns de la guvernare, ci pentru a obține plata facturilor pentru cetățeni.

„Eu cunosc foarte bine ce se întâmplă în complexul locativ-comunal. Pe mine nu mă aranjează să primim doar răspuns de la guvernare. Asta pentru că o gigacalorie este de două ori mai mare față de pensia minimă, dar mai sunt și alte cheltuieli serioase. Apare întrebarea: cum să supraviețuiești?”, a subliniat Maia Laguta.

O altă reprezentantă a Mișcării Pentru Popor, vicepreședintele PACE, Tatiana Bordeianu, a amintit cum actualii guvernanți manifestau agresiv pe când erau în opoziție și nimeni nu le încălca acest drept.

„Am văzut declarațiile deputatului PAS Radu Marian, cel care, la 7 aprilie 2009, arunca cu pietre în Președinție, iar acum acuză femeile în etate, care participă la mitingul nostru, că ar face „tentativă de lovitură de stat”. Adică, Radule, atunci când ați ars Președinția și Parlamentul, a fost manifestarea voinței voastre civice, iar acum, când bieții oameni vin să ceară guvernării achitarea facturilor, iar voi scoateți mascații împotriva lor și blocați drumurile, este tentativă de lovitură de stat?”, a menționat Tatiana Bordeianu.

#miting #Partidul Șor #rezolutie

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.