Prosopul a devenit un simbol al luptei pe insula Paros din Grecia: o mişcare cetăţenească îşi face simţită tot mai mult prezenţa, sătulă de faptul că şezlongurile de închiriat din barurile de pe plajă invadează tot mai mult spaţiul public.

Locuitorii insulei turistice, din arhipelagul Insulelor Ciclade, au protestat pe plaja Sfânta Maria, cu prosoape şi pancarte în mână, strigând: „ne vrem plajele înapoi!”.

Proprietarul barului de pe plajă din acel loc amplasase şezlonguri şi umbrele de-a lungul întregului mal, deşi avea dreptul să facă acest lucru doar într-o anumită zonă.

Această infracţiune nu este singura, din moment ce cei 7.000 de metri pătraţi de coastă concesionaţi legal oamenilor de afaceri din Paros au fost extinşi ilegal la 19.000 de metri pătraţi, a denunţat – la televiziunea privată SKAI – Mihalis Kirizianos, membru al unei iniţiative numită de mass-media „Mişcarea prosoapelor”.

După protestul de pe plaja Sfânta Maria, o mare parte din şezlonguri şi umbrele au fost îndepărtate, iar proprietarul tavernei de pe plajă a fost reclamat la poliţie.

„Din fericire (barul de pe plajă) le-a retras, nu ştim pentru cât timp, dar este, fără îndoială, o mare victorie, un început pentru ceva mai bun”, a spus Kiriazanos.

Protestul nu este îndreptat împotriva turiştilor, ci împotriva barurilor ale căror şezlonguri şi umbrele invadează plajele.

Controale pe plajele din Grecia

Ministrul economiei şi finanţelor din Grecia, Kostis Hatzidakis, a promis că în august vor fi efectuate controale pe toate plajele din ţară, iar cei care încalcă legea vor fi pedepsiţi.

Hatzidakis a cerut respectarea legalităţii concesiunilor de stat şi a avertizat că orice încălcare de către oamenii de afaceri va atrage după sine o sancţiune.

Grecia, inclusiv insulele sale, are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei, de aproape 14.000 de kilometri. Controalele efectuate până acum au fost punctuale şi multe localuri de pe plajă au profitat de această laxitate.

Republica Elenă nu recunoaşte plajele private în legislaţia sa şi, cu toate acestea, în majoritatea insulelor turistice, nu doar în Paros, acest regulament este încălcat de ani de zile şi accesul cetăţenilor în aceste spaţii publice este dificil.

Petiție pentru salvarea plajelor

Pe insula Naxos, iniţiativa „Salvaţi plajele din Naxos” a fost creată în ultimele săptămâni cu o petiţie care a strâns deja mii de semnături.

Pe insula Mykonos, una dintre cele mai populare destinaţii de vară din lume, un bar de pe plaja Panormos a ridicat un zid şi a rezervat astfel în mod arbitrar o plajă întreagă doar pentru clienţii săi.

Barul de pe plajă a fost amendat cu 13 milioane de euro şi au fost demolate construcţiile ilegale ridicate de proprietarul barului, inclusiv zidul construit de acesta, dar acest tip de sancţiune este excepţia şi nu regula.

Deşi situaţia de pe insulele greceşti este departe de a fi rezolvată, după valul de critici din partea cetăţenilor şi autorităţilor regionale, guvernul elen a promis fermitate.

„Mai presus de orice este aplicarea legii, nu vom face rabat pentru nimeni”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului elen, Pavlos Marinakis.

#Grecia #mișcare #plaje #prosoape

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.