Spațiul aerian al Republicii Moldova nu a mai fost survolat neautorizat de joi, 17 septembrie dimineața, potrivit Ministerului Apărării, care examinează în continuare cauza exploziei auzite dimineața la Colonița.

Reprezentantul instituției, Marin Butuc, a declarat pentru Realitatea.md:

„Subiectul în cauză se află în proces de clarificare. Și, desigur, în ceea ce privește survoluri neautorizate, ele nu au fost constatate, cu excepția aceea ce, de fapt, s-a comunicat ieri dimineață, în jurul orei 8, cu intrarea aceea pentru scurtă durată și ieșirea de pe teritoriul Republicii Moldova, în zona raionului Ștefan Vodă”, a spus Butuc.

Întrebat dacă ar putea fi vorba despre o dronă nedepistată:

„Noi nu putem să operăm, așa să zic, cu noțiuni și cu probabilități. Noi trebuie să vorbim în baza datelor. Vă zic, ceea ce, la moment, se examinează, e în proces de clarificare”, a explicat Butuc.

Reprezentantul Ministerului Apărării nu a exclus nici varianta în care bubuitura să nu fie provocată de o rachetă.

„Ar putea să nu fie, da. Și din dată ce vom avea rezultatele în cauză, și dacă ține de atribuțiile și competențele instituției de apărare, desigur, vom veni cu clarificări”, a mai spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că până la această oră nu a fost identificat obiectul, în urma căruia s-a produs explozia de la Colonița, în dimineața zilei de vineri, 18 septembrie. Totuși, Cernăuțeanu a declarat că a fost „o explozie însoțită de o lumină puternică”.

Primara satului Colonița din municipiul Chișinău, Angela Zaporojan, a venit cu o reacție după ce poliția a anunțat că o bubuitură s-a produs în această noapte, pe teritoriul localității. Aceasta susține că explozia nu a fost pe teritoriul satului.

#COlonita #drona #Ministerul Apararii

Republica Moldova va renunța la actualele 32 de raioane, în cadrul reformei administrației publice locale. În locul lor ar urma să existe mai puține unități administrativ-teritoriale de nivelul doi, posibil sub forma unor județe, însă denumirea și delimitarea exactă nu au fost încă stabilite. Vor fi păstrate Chișinăul, Bălțiul, UTA Găgăuzia și unitatea teritorială cu statut special Taraclia.

În paralel, reforma amalgamării ar putea reduce numărul primăriilor de la 892 la aproximativ 292, acestea urmând să aibă un rol mai important în dezvoltarea locală, în timp ce nivelul doi va avea competențe mai restrânse. Republica Moldova a mai încercat o reformă importantă. În 1999, țara a fost împărțită în 10 județe, o unitate autonomă și 662 de primării, fără teritoriul din stânga Nistrului. Reforma nu a durat însă mult. În 2003, județele au fost desființate de guvernarea comunistă și s- a revenit la sistemul de raioane.

De ce nu au funcționat județele?
A fost reforma într-adevăr un eșec sau a fost aplicată greșit?
Ce trebuie să schimbăm astăzi pentru ca administrația să lucreze mai bine pentru oameni?
Va aduce noua reformă mai multă putere și resurse comunităților sau doar va reduce numărul primăriilor?
Ce se schimbă pentru primării?
Vor primi mai multe competențe și putere de decizie?
De ce amalgamarea voluntară a ajuns să provoace dispute și tensiuni între unele primării?
Cine câștigă și cine pierde în urma amalgamării voluntare a localităților?
Ce se va întâmpla cu primăriile și comunitățile care nu vor au fost de acord cu această reorganizare?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 18 septembrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT și Nicolae Andronic, fost vicepreședinte al Parlamentului, fost vicepremier.