De la începutul apariției, filtrele de țigară au fost promovate ca fiind un element ce reduce cantitatea de gudron inhalată de fumător în timp ce țigara este aprinsă. Cu toate acestea, studiile au demonstrat că filtrele nu diminuează în niciun fel cantitatea de substanțe nocive inhalate în plămâni împreună cu fum, notează NordNews.

Eronat, mulți fumători consideră că filtru sau tubul care se fixează pe țigară poate filtra gudronul – amestecul de substanțe nocive care se formează în timpul arderii. Studiile arată că tutunul dintr-o țigară arde la o temperatură de aproximativ 600 de grade, iar fumul generat conține aproximativ 6 000 de substanțe toxice, dintre care în jur de 100 sunt cancerigene.

Ați observat probabil că, odată cu arderea tutunului, filtrele țigărilor încep să se îngălbenească. Acest lucru se întâmplă din cauză că vaporii din timpul fumatului și o anumită cantitate de gudron rămâne în masa de fibre a filtrului, însă într-un final, cea mai mare parte a substanțelor nocive oricum ajung în organismul fumătorului.

Efectele dăunătoare ale gudronului încep încă din cavitatea bucală prin îngălbenirea dinților, deteriorarea gingiilor și desensibilizarea papilelor gustative și continuă formând un reziduu galben în interiorul plămânilor. De asemenea, gudronul permite tuturor toxinelor să circule libere în plămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a evita consumul de gudron și efectele sale nocive există doar două căi: renunțarea totală la țigări sau trecerea la produse cu nicotină, care nu implică procesul de ardere.

Printre produsele fără fum care livrează nicotină se regăsesc gumele, pastilele, pungile orale cu nicotină, sistemele de încălzire a tutunului și țigările electronice.

Deși nu sunt lipsite de riscuri, produsele fără fum au un mecanism prin care tutunul sau lichidul este încălzit doar până la 300 de grade, temperatură suficientă pentru a elibera vapori cu nicotină. Potrivit Public Health England, dispozitivele electronice reduc nivelul substanțelor nocive din aerosol cu 90-95%. Totodată, s-a demonstrat că nicotina, substanța, care creează dependență, nu este cauza principală a bolilor grave asociate fumatului, inclusiv pentru multiple tipuri de cancer.

Menționăm că, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății nu există produse din tutun sigure pentru sănătate, toate formele de utilizare a tutunului sunt dăunătoare punând în pericol sănătatea întregii comunităţi, fără diferenţă de sex sau grup de vârstă, aducând grave prejudicii atât fumătorilor, cât şi nefumătorilor. Tutunul fiind singura cauză ce duce la deces prematur, care poate fi prevenită.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, consumul de tutun este cauza a 25% din toate formele de cancer, fumătorii având un risc de 22 de ori mai mare ca nefumătorii de a dezvolta o boală oncologică. Totodată, anual, aproximativ opt milioane de oameni din lume mor din cauza bolilor asociate fumatului.

#filtru #sanatate #studii #substante nocive #tigara

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.