Mitropolia Basarabiei, parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române, se disociază de orice implicare de natură politică și condamnă folosirea numelui său și a imaginii mitropolitului în acțiuni de propagandă. În contextul afișelor apărute vineri în Chișinău, care anunță un pretins pelerinaj în Ucraina și includ imaginea președintei Maia Sandu, Mitropolia precizează că acest nou episod face parte dintr-o campanie amplă, coordonată de structuri rusești „care, de ani de zile, acționează nu doar în plan religios, ci și ca instrument de influență politică al așa-numitei lumi ruse”, transmite IPN.

Potrivit Mitropoliei Basarabiei, după incidentul din 30 iulie – când persoane bine organizate și coordonate au distribuit masiv broșuri cu conținut manipulator în toate sectoarele municipiului Chișinău, etichetând Mitropolia drept „schismatică” și atacând Patriarhia Română cu un limbaj ostil, provocator și profund antiromânesc – aceeași metodă a fost reluată pe 8 august, într-o formă și mai gravă.

Mitropolia condamnă noul val de acțiuni propagandistice cu caracter politico-religios, desfășurate cu scopul de a dezinforma, manipula și compromite imaginea Bisericii. De asemenea, subliniază că nu organizează niciun pelerinaj în Ucraina, cu excepția celor anunțate oficial prin intermediul Centrului de Pelerinaj „EMAUS” al Mitropoliei Basarabiei.

„Considerăm condamnabilă folosirea imaginii mitropolitului și a instituției noastre în acțiuni de propagandă, cu scopul de a provoca confuzie, tensiune socială și discreditare publică. Materialele distribuite și metodele utilizate poartă amprenta clară a unor rețele bine organizate de propagandă pro-rusă, care combină mesajul religios cu cel politic pentru a manipula opinia publică. Aceste campanii urmăresc compromiterea imaginii Mitropoliei Basarabiei în rândul credincioșilor, alimentarea neîncrederii față de Patriarhia Română și servirea intereselor geopolitice ale Federației Ruse, prin folosirea Bisericii ca instrument de influență”, se arată în comunicatul Mitropoliei.

Constatând că aceste atacuri sunt repetate, bine finanțate și sincronizate, Mitropolia solicită organelor de anchetă și instituțiilor responsabile de securitatea informațională și ordinea publică să trateze aceste fapte cu maximă seriozitate, să investigheze prompt și să sancționeze organizatorii și executanții acestor acțiuni ilegale și destabilizatoare.

Credincioșii sunt îndemnați să nu se lase influențați de materiale propagandistice și să verifice informațiile doar din surse oficiale.

„Ne adresăm tuturor fiilor și fiicelor duhovnicești ai Mitropoliei Basarabiei cu îndemnul de a rămâne neclintiți în credință, uniți în jurul Adevărului lui Hristos și al Bisericii noastre mame”, transmite Mitropolia, reafirmându-și misiunea „de a sluji poporul cu dragoste jertfelnică, de a păstra nealterată credința ortodoxă și identitatea românească și de a lucra neîncetat pentru mântuirea tuturor, în duh de adevăr, dreptate și unitate – rămânând o mărturie a biruinței luminii asupra întunericului și a păcii asupra dezbinării”.

Poliția a anunțat vineri seara că a reținut doi cetățeni străini care lipeau, în capitală, afișe cu mesaje ce incitau la ură socială, interetnică și religioasă. Cei doi suspecți, vorbitori de limbă rusă, au intrat în Republica Moldova în dimineața aceleiași zile, iar instituțiile de drept examinează ipoteza implicării lor într-o tentativă de perturbare a procesului electoral. Unul din cei doi tineri reținuți a recunoscut în cadrul audierilor că a participat anterior la tabere de instruire privind organizarea dezordinilor în masă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat că afișele apărute pe străzile Chișinăului utilizează în mod fals și abuziv numele președintei Maia Sandu și al Mitropoliei Basarabiei și reprezintă o tentativă clară de manipulare a opiniei publice.

#comentariu #Mitropolia Basarabiei

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.