Mitropolia Moldovei cere ajutorul moldovenilor pentru a putea continua lucrările de construcție a Catedralei memoriale în cinstea Sfântului Ștefan cel Mare, Marele Voievod al Moldovei, lăcaș care se află pe teritoriul Ministerului Apărării al Republicii Moldova. Mai exact, e nevoie de bani pentru a continua lucrările de zidire.

Într-un comunicat de presă emis de instituție se arată că la moment construcția se află la „etapa de acoperire cu continuare a turlei centrale și a clopotniței care necesită a fi finisate până la căderea zăpezii deoarece construcția este ridicată din lemn și trebuie protejată de factorii climatici ce posedă un impact negativ asupra lemnului”.

„O biserică se zidește mai ales prin dragostea și osteneala credincioșilor, ale căror nume vor rămâne veșnic legate de acel sfânt lăcaș. Nu există biserică fără ctitori, întrucât orice lăcaș de cult are la temelie dărnicia unor persoane sau a unei comunități. Acest sfânt lăcaș se înalță din dorința cadrelor militare, a militarilor înrolați dar și cu scopul de a completa și oferi efectivului Armatei Naţionale susținerea duhovnicească de care necontenit este nevoie spre întărire sufletească pentru a putea urma sfatul Măriei Sale, Ștefan, de a fi ”Strajă la hotare”. Catedrala memorială de pe teritoriul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, str. Șoseaua Hâncești 84, se află în proces de construcție deja la etapa de acoperire și ridicare a turlelor. Pentru a duce proiectul la bun sfârșit, reprezentanții lăcașului au nevoie de ajutor. Cetatea Sfântului Ștefan crește văzând cu ochii, iar, ctitorii și binefăcătorii se pomenesc zilnic la Sfânta Liturghie din Mănăstirea Ciuflea, administrația căreia răspunde de lucrările de construcție a Catedralei Memoriale. Cu rugăciunea pe buze și în inimă, visăm la ziua în care se va sluji prima Liturghie… Având în vedere proximitatea şi costurile realizării acoperișului și lucrărilor ulterioare, PC Arhim. Nicolae (Roșca), Duhovnic al Mănăstirii Ciuflea și Președinte al Sectorului Sinodal Activitate Pastorală în MAI, Ministerul Apărării şi Organele de Drept, împreună cu tânăra Comunitate a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare relansează apelul de ajutor la finisarea lucrărilor de construcție a Catedralei memoriale, lucrare de suflet, în mare măsură pusă de Dumnezeu în mâinile noastre… a celor care râvnim Împărăția Cerurilor. La moment construcția se află la etapa de acoperire cu continuare a turlei centrale și a clopotniței care necesită a fi finisate până la căderea zăpezii deoarece construcția este ridicată din lemn și trebuie protejată de factorii climatici ce posedă un impact negativ asupra lemnului. Lemnul se prelucrează în mai multe etape: curățirea lemnului prin suflare cu nisip, astuparea rosturilor între bîrne, și ungerea cu ulei de in pentru a oferi rezistență în timp a lemnului. Apoi urmează asamblarea ușilor și a ferestrelor în număr de 38, termoizolarea podelei ambelor nivele și placarea lor, asamblarea iconostaselor și a mobilierului bisericesc și alte lucrări ce vor apărea în timp”, se arată în comunicat.

Proiectul de construcţie a bisericii-memorial este prevăzut în planul de acţiuni comune, privind promovarea educaţiei spirituale şi asistenţei religioase a efectivului Armatei Naţionale pentru anul 2021, semnat în luna noiembrie anul trecut între Ministerul Apărării şi Mitropolia Chişinăului şi al Întregii Moldove.

#ajutor #apel #enoriasi #Mitropolia Moldovei

Europa riscă să intre într-o nouă perioadă de turbulențe pe piața gazelor naturale, după ce meteorologii au identificat semnele unui fenomen atmosferic neobișnuit, care ar putea aduce un val puternic de frig și o reducere simultană a producției de energie eoliană. Avertismentul vine într-un moment delicat, în care depozitele europene de gaze sunt umplute la doar 74%, cel mai redus nivel pentru această perioadă a anului de la criza energetică din 2022, relatează Bloomberg, transmite BANI.MD.

Potrivit datelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, deasupra Arcticii se conturează un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă. Acesta presupune creșterea rapidă a temperaturilor în stratosfera polară, ceea ce poate slăbi sau chiar inversa vânturile puternice care mențin aerul rece în apropierea Polului Nord.

În anumite condiții, fenomenul poate destabiliza vortexul polar și favoriza pătrunderea maselor de aer arctic spre Europa, provocând scăderi accentuate ale temperaturilor. Meteorologii avertizează însă că amploarea și localizarea efectelor rămân incerte.

Problema pentru piața energetică europeană este că un asemenea episod ar putea produce două efecte simultane: creșterea consumului de gaze pentru încălzirea locuințelor și diminuarea vitezei vântului, ceea ce ar reduce producția centralelor eoliene. Deficitul de electricitate ar trebui compensat inclusiv prin funcționarea mai intensă a centralelor pe gaze naturale.

Calculele BloombergNEF arată că o singură săptămână de frig sever ar putea anula practic întregul surplus de gaze acumulat în depozitele europene pe parcursul lunii octombrie.

Concret, dacă în perioada 2–8 decembrie temperaturile medii vor coborî cu 5 grade Celsius sub media ultimilor zece ani, consumul suplimentar pentru încălzire în nord-vestul Europei, Italia, Spania și Austria ar putea crește cu aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi.

În scenariul în care această cerere suplimentară va fi acoperită integral din depozite, gradul de umplere a acestora ar putea coborî la numai 15,5% până la sfârșitul lunii martie 2027, comparativ cu aproximativ 17% într-un scenariu cu temperaturi normale.

Un asemenea nivel ar plasa rezervele europene la doar 0,5 puncte procentuale peste pragul minim estimat de BloombergNEF, sub care ar putea fi necesară utilizarea gazelor considerate rezerve strategice.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât Europa a intrat în sezonul rece cu stocuri semnificativ mai mici decât în anii precedenți. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, nivelurile reduse ale rezervelor ar putea menține presiunea asupra piețelor internaționale ale gazelor inclusiv în 2027.

Un val prelungit de frig, combinat cu producția redusă de energie eoliană, ar putea obliga statele europene să intensifice importurile de gaze naturale lichefiate (GNL), într-o perioadă în care aprovizionarea mondială rămâne vulnerabilă.

Pentru Republica Moldova, evoluțiile de pe piața europeană sunt importante deoarece prețurile angro ale gazelor influențează costurile de achiziție ale furnizorilor. O eventuală scumpire pe piețele regionale ar putea exercita presiuni suplimentare asupra costurilor de aprovizionare, fără a însemna automat o majorare a tarifelor pentru consumatori.