Delegația oficială a Mitropoliei Moldovei a plecat de luni la Ierusalim, pentru a aduce focul haric. Precizarea a fost făcută pentru Realitatea de către purtătorul de cuvânt al instituției Vadim Cheibaș.

Potrivit informațiilor oficiale, grupul de clerici trimis după focul haric este condus de episcopul-vicar preasfințitul Filaret de Căpriana și preasfințitul Patrocl de Dondușeni, vicar al Eparhiei de Edineț și Briceni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Toate celelalte afirmații apărute în spațiul online, potrivit cărora autoritățile moldovenești ar împiedica aducerea Focului Haric în țară, sunt complet false și nu corespund realității”, a declarat Vadim Cheibaș.

Așadar, din reacție rămâne de înțeles că episcopul Marchel, care a întârziat joi seara la îmbarcare, călătorește în Israel fără a reprezenta Mitropolia Moldovei. Canale de Telegram asociate cu Ilan Șor și presa rusă au scris că episcopul de Bălți și Fălești Marchel nu ar fi fost lăsat de autorități să plece la Ierusalim după lumina sfântă. Poliția de Frontieră a precizat pentru Realitatea că, de fapt, clericul nu a ajuns la Aeroport la timp și, drept urmare, a întârziat la îmbarcare.

Ulterior, în spațiul public au apărut informații precum că preotul urmează să mai încerce încă o dată să zboare spre Israel vineri.

Potrivit unei analize publicate de jurnaliștii portalului deschide.md, Ilan Șor ar fi creat artificial scandalul din jurul episcopului, pe care l-ar fi trimis la Ierusalim, pentru a-l victimiza apoi.

Marchel a pierdut avionul spre Ierusalim. Oamenii lui Șor: Nu a fost lăsat. Poliția de Frontieră: Nu a venit din timp

#Focul Haric #Ierusalim #Marchel #Mitropolia Moldovei #reacție

Speranţa de viaţă la nivel mondial este pe cale să-şi recâştige nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19 – 73,3 ani, dintre care 62,8 în stare bună de sănătate – dar perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent, potrivit celor mai recente date globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate vineri, relatează AFP, transmite News.ro.

Speranţa de viaţă la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistraţi în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătăţii publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize şi IA al OMS.

Însă speranţa de viaţă nu este totul: mai trebuie să facem faţă „următoarei provocări”, şi anume „să garantăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi în condiţii bune de sănătate, adaptând în acelaşi timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populaţiei”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranţa de viaţă petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii de ani de viaţă în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

În acelaşi timp, o tendinţă de fond relevă o predominanţă tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporţie tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, faţă de 58 % în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puţin de jumătate din totalul deceselor în ţările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziţiei epidemiologice mondiale.